„Cei mai mulţi dintre scriitori doresc schimbarea”

Interviu cu Arcadie Suceveanu, candidatul care a acumulat cel mai mare număr de voturi din partea scriitorilor pentru funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM)

– Stimate Arcadie Suceveanu, mai întâi să precizăm că acest interviu este realizat înainte ca Ministerul Justiţiei să dea vreo apreciere rezultatelor votării din cadrul ultimei Adunări Generale a Scriitorilor. Cum te simţi în această perioadă, când, deşi ai câştigat prin numărul de voturi, contracandidatul tău, distinsul academician Mihai Cimpoi, invocă probleme de procedură şi nu recunoaşte rezultatul alegerilor?

Atunci când mi-am depus candidatura la funcţia de preşedinte al USM, speram că voi avea parte de o competiţie democratică, echitabilă, colegială, dacă vreţi. Nici nu mi-am putut imagina că mă voi pomeni într-o situaţie atât de dificilă, atât de neordinară şi de paradoxală. În cazul în care contracandidatul meu, dl academician Mihai Cimpoi, m-ar fi devansat cu un singur vot, i-aş fi strâns mâna şi aş fi ciocnit un pahar de şampanie în cinstea victoriei sale – cu el şi cu toată lumea care l-a susţinut. Gândeam (naivul de mine!) că la fel se va întâmpla în cazul în care eu voi fi acela care va acumula mai multe voturi. Ei bine, n-a fost să fie! Când şi-au văzut înfrângerea, abia în momentul anunţării rezultatelor alegerii (89 de voturi pentru Suceveanu, 76 de voturi pentru dl Cimpoi), dl academician şi fervenţii săi susţinători au început să caute nod în papură, cum s-ar zice, invocând „vicii” de procedură. Ceea ce a urmat ţine de domeniul în care expert poate fi doar Sherlock Holmes: înscenarea unui furt de documente din biroul preşedintelui, uşi sigilate, insinuări şi ameninţări, zvonuri şi minciuni bine ticluite şi lansate opiniei publice…

Ar fi puţin să spun că mă simt inconfortabil – sunt de-a dreptul frustrat, dezamăgit şi îngreţoşat de ceea ce se întâmplă.

– Ce argumente ale colegilor scriitori te-au convins să candidezi la funcţia de preşedinte?

Scriitorii, în marea lor majoritate, demult vor o schimbare la USM. Prea e anchilozată Uniunea noastră, prea „erodată”. Eram şi rămân convins că trebuie făcută o serie de transformări urgente, majore. Ne-o cere timpul de-afară, ne obligă noile realităţi. Trăim un moment greu, de instabilitate politică şi criză economică. Uniunea Scriitorilor trebuie să fie un organism util membrilor săi, o instituţie care să le aducă beneficii concrete şi nu doar acea aură mitică «de om al scrisului». Acest lucru nu se poate obţine decât prin programe, prin aplicarea unor proiecte culturale şi manageriale, prin atragerea unor fonduri private.

Mi-am asumat rolul de foiţă de turnesol. Vroiam să mă conving ce vor cu adevărat scriitorii. Prin cele 89 de voturi ce mi le-au acordat, s-a văzut că cei mai mulţi dintre ei doresc schimbarea.

– Crezi că „ţi-ai aprins paie în cap”, acceptând să vii în fruntea Uniunii?

Foarte mulţi colegi mă susţin şi mă încurajează în această acţiune. Dar sunt mulţi şi din cei care resimt o eventuală plecare a dlui Cimpoi de la conducerea USM ca pe un dezastru naţional. Unul dintre aceştia scria în „Literatura şi arta” că „niciunul dintre noi – nu că n-ar putea! – n-are dreptul să-i ia, deocamdată, locul”. Altul scrie, tot în această revistă, că la USM a avut loc „un puci”. Aşadar, iată-mă şi organizator de puci, atentator naţional, „complotând” împotriva dlui Mihai Cimpoi.

Regret mult că această Adunare generală ordinară, organizată, ce-i drept, foarte prost, a degenerat într-o babilonie scandaloasă. Acum nici nu mai ştiu ce-ar trebui să fac: să mă autoculpabilizez, să mă simt vinovat că am acumulat mai multe voturi? Şi eu, şi dl academician ne-am aflat în condiţii egale. Domnia sa a avut posibilitatea să câştige alegerile. Dacă nu le-a câştigat, ar trebui să-l pună serios pe gânduri acest lucru. Îl asigur că adevărata pricină se află în altă parte, nu neapărat în „impertinenţa” mea de a-l fi concurat la această funcţie.

– Cum se împacă Arcadie Suceveanu, poetul, cu această umilitoare ipostază de a fi contestat pe motive procedurale?

După cum spuneam, nu pot scăpa de sentimentul că am fost umilit, într-un fel chiar dezonorat. Victoria mea în alegeri a fost împinsă în ridicol şi derizoriu. De parcă nu am trăi în democraţie, în secolul XXI, ci în feudalism. Imaginaţi-vă că rezultatele alegerilor erau în favoarea contracandidatului meu – credeţi că mai apăreau „erori de procedură”? Fiţi siguri că nu, totul era să fie OK.

– De mai mulţi ani scriitorii pledează pentru Schimbare, pentru o schimbare în plan social-politic a Republicii Moldova, dar şi pentru o schimbare în mai bine a modului de funcţionare a USM. Acum se poate spune că la USM s-a produs Schimbarea?

Nu, încă nu a avut loc Schimbarea. Adevărata Schimbare abia urmează să se producă. Ea va include mai multe componente de ordin organizatoric, administrativ, social. Iată câteva dintre ele.

Restructurarea reală şi eficientă a USM reclamă măsuri radicale, măsuri pe care nu le poate lua decât un executiv de profesionişti, dinamic şi reformator. De aceea, pledez pentru crearea unui Comitet Director format din 5-7 membri activi ai Consiliului, care să asigure, alături de preşedinte, conducerea efectivă a USM.

Noua conducere va adopta o politică de austeritate vizavi de administrarea şi distribuţia surselor de venit ale instituţiei. Nu vom admite irosirea fondurilor prin efectuarea de cheltuieli neregulamentare. Cheltuielile de protocol vor fi reduse la minimum.

Se va institui o Comisie socială ce va examina periodic cererile de ajutoare sociale, solicitările privind cazurile de boală sau de deces, va stabili cuantumul şi distribuirea ajutoarelor după criterii echitabile şi transparente.

Departamentul relaţii cu publicul va crea un fond financiar din sponsorizări şi subvenţii în vederea remunerării scriitorilor participanţi la întâlnirile cu cititorii.

Vom iniţia un program de burse de creaţie acordate de USM unor scriitori angajaţi în proiecte literare de anvergură. Anual, Consiliul  va decide acordarea unui număr de 4-5 burse unor scriitori de valoare, nu neapărat pensionari, dar care realizează un venit lunar mai mic de 1500 de lei.

– Actualmente deţii şi funcţia de preşedinte al Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România, fiind ales de către membrii USR din Republica Moldova. Aşadar, cunoşti foarte bine mecanismul de funcţionare a breslei scriitoriceşti de la Bucureşti. Ce nu funcţionează la noi la fel de bine precum funcţionează la USR?

Situaţia în care se află USR diferă sub mai multe aspecte de cea a Uniunii noastre. Patrimoniul ei este mai bogat, sursele de venit sunt mult mai importante. Scriitorii din România au în proprietatea lor un hotel, un cazino, o casă de creaţie la Neptun etc. Activitatea financiară a USR este transparentă, bugetele anuale şi semestriale sunt discutate şi adoptate la şedinţa Comitetului Director, apoi sunt adoptate de către Consiliu. De asemenea, Consiliul alocă din buget sumele necesare pentru întreţinerea revistelor literare. O Comisie socială acordă ajutoare sociale scriitorilor aflaţi în dificultate, într-un mod bine organizat, sistematizat. Toate acestea şi încă multe altele trebuie preluate şi aplicate cât mai eficient în viaţa şi activitatea instituţiei noastre.

– Ai de gând să reacţionezi cumva la calomniile ce se aduc în legătură cu obţinerea unui rezultat atât de favorabil (13 voturi avans la preşedinţie)? Sau singura reacţie, poeticeşte vorbind, ar fi doar reacţia propriei inimi în propriul trup?

Rezultatele, adică numărul celor care m-au votat, vorbesc de la sine. Pentru mintea celor lucizi şi nepărtinitori, bineînţeles. Cât despre „propria inimă”, prin multe cazne şi cutremure mai trece ea în aceste zile, sireaca…

– În ce măsură eşti încurajat de susţinerea Consiliului nou-ales?

Spre marea mea bucurie, Adunarea generală a ales un Consiliu competent, compus din personalităţi puternice. Pentru un preşedinte ce îşi doreşte să facă mai multe schimbări, un asemenea Consiliu e o adevărată şansă.

–  Mai revii la poezie în ultimele zile?

Văzându-mă în jalnica ipostază de funcţionar frustrat şi dezonorat, confiscat de problemele cotidianului (atât de insignifiante, din punctul ei de vedere), poezia m-a părăsit în aceste zile. La plecare, am citit în ochii ei mult reproş şi o imensă milă. Dar am surprins în ei şi umbra unei luminiţe ascunse, ce mă face să cred că se va reîntoarce…

Interviu de Nicolae Popa

The following two tabs change content below.
Nicolae Popa

Nicolae Popa

Nicolae Popa

Ultimele articole de Nicolae Popa (vezi toate)