Cei mai bine plătiți arendatori din Moldova

Foto: Nadejda Roşcovanu

Cum sunt plătiți proprietarii de terenuri agricole de către arendași în nordul, centrul și sudul Republicii Moldova

De la nordul la sudul R. Moldova, proprietarii de pământuri care arendează terenurile arendaşilor (aşa-numiţilor „lideri”, termen intrat în uzul ţăranilor basarabeni) primesc diferit plata pentru cota de teren echivalent care le-a revenit după desfiinţarea colhozurilor. Cei mai mulţumiţi sunt ţăranii din nordul republicii, în satele unde se cultivă altceva decât cereale, unde agricultorii practică agricultura performantă şi între arendaşi există concurenţă.
Nadejda Roşcovanu

După ce în ediţia trecută a JURNALULUI de Chişinău am publicat un reportaj din Otac, Rezina, unde oamenii s-au arătat nemulţumiţi de cum le achită „liderul satului”, Alexei Bîtcă (care este şi primar), pentru terenurile pe care le arendează, am încercat să aflăm care este situaţia în această privinţă în diferite sate din Republica Moldova.

Mai întâi, vă amintesc că liderul din Otac le-a achitat pentru anul trecut consătenilor săi pentru o cotă de teren, cu o suprafaţă de două hectare, câte 400 de kilograme de grâu şi 50 sau 100 de floarea-soarelui, fără a specifica în contracte (pe care le-am văzut eu) forma şi cuantumul plăţii.

În alţi ani, spun mai mulţi otăceni, primarul le plătea şi mai puţin. Întrebat, Bîtcă m-a minţit, spunându-mi că în alţi ani le achita oamenilor mult mai mult, dar pentru că anul agricol 2017 a fost mai puţin roditor, le-a dat doar 500 de kilograme de grâu, 100 de porumb şi 100 de floarea-soarelui.

Plăţile în alte raioane  

Maria Daniliuc din Chirileni, r. Ungheni, care deţine o cotă de teren cu o suprafaţă de 1,20 hectare, ne-a spus că a primit anul trecut pentru pământul pe care l-a arendat 500 de kilograme de grâu, 100 de floarea-soarelui, 20 de zahăr şi 100 de porumb. În plus, a primit şi 160 de kilograme de porumb ca plată pentru cota valorică.

Vasile Cociu, director al gospodăriei agricole „Carahasani Agro” din Carahasani, Ştefan-Vodă, ne-a declarat că suprafaţa unei cote deţinută de un proprietar de la care arendează terenul este 1,30 hectare. Pentru asta, Cociu le plătește oamenilor câte 400 de kilograme de grâu, 200 de porumb şi 100 de floarea-soarelui. Încheie un contract cu fiecare proprietar, spune el, în care menţionează neapărat cantitatea de cereale pe care se obligă să o achite. Indiferent de condiţiile climatice, care afectează deseori producţia agricolă, liderul din Carahasani se obligă să le plătească oamenilor cantitatea de cereale specificată, chiar dacă este uneori nevoit să le cumpere.

În satul Bravicea, Călăraşi, oamenii îşi lucrează singuri terenurile agricole, ne-a spus fostul primar al localităţii, acum pensionar, Gheorghe Pruteanu. Niciodată aici, după împărţirea pământului ţăranilor, nu au existat  gospodării agricole mari conduse de lideri care să arendeze pământul brăvicenilor. De aceea, probabil, multe terenuri sunt lăsate în paragină. Dar în sat a pornit un val de vânzări ale cotelor de pământ, de la bătrânii care nu le mai pot lucra către consătenii în putere, s-au înmulţit şi numărul tractoarelor în ultimul timp.

Foto: Nadejda Roşcovanu

Liderii cu viziuni din nord

În satul Bălcăuţi, r. Briceni, proprietara unei cote de teren de 1,80 hectare, Angela Lungu, a afirmat că arendează terenul unui lider care le achită fiecărui arendator în funcţie de cum şi ce negociază. Ea, de exemplu, primeşte pentru această suprafaţă 500 de kilograme de grâu, 20 de orez, 20 de zahăr, 120 de cartofi, 50 de mere, 15 de ceapă și 30 de litri de ulei. Cei care nu sunt de acord să li se plătească cu produse primesc plata în lei, câte 3000–3500 de lei anual pentru o cotă de teren, ne-a spus femeia.

În satul Caracuşenii Vechi, Briceni, „sunt toţi lideri, fiecare caracuşenean e stăpân pe pământul  său”, a spus amuzat primarul Gheorghe Lungu. Acesta a afirmat că în sat oamenii preferă să-şi lucreze singuri pământurile, fiindcă fiecare al doilea are tractor. Caracuşenenilor nu le convine să arendeze pământul şi nici să cultive cereale. Pe cotele cu suprafeţe între 0,80 și 1,17 hectare, oamenii cresc mălai pentru mături, legume pentru murături, brazi, flori, din care produc şi vând produsele finite.

Referindu-se la faptul de cum le achită primarul din Otac semenilor săi pentru pământurile care le arendează, Gheorghe Lungu a calificat atitudinea acestuia drept „o bătaie de joc!”.

În cel mai bogat sat din R. Moldova, Corjeuţi, Briceni, şi liderii sunt mai generoși. Doina Chisari, secretara primăriei, ne-a spus că o cotă de teren în localitate este de 0,70–0,80 de ari. Ca în fiecare sat, mărimea ei depinde de gradul de bonitate al pământului, dar şi de alţi factori. Chisari a spus că liderii din sat achită mai mult în bani arendatorilor, în funcție de teren, valoarea variind între 2000 şi 3000 de lei.

Am sunat şi la un arendaş din Corjeuţi care achită oamenilor cu cereale, firma „Arman-Plant SRL”. Contabila întreprinderii agricole, Nataşa Danilova, ne-a spus că şeful ei le achită oamenilor câte o tonă de grâu pentru o cotă. „Noi plătim oamenilor mai mult decât prevede legea”, precizează contabila.

Ce spune legea

Vasile Dogotari, consultant superior al Secţiei juridice a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, a afirmat că între arendaş şi arendator e important să fie încheiat un contract în scris. „E suficient doar acordul ambelor părţi pentru ca un contract să se considere încheiat”, spune specialistul.

Dogotari a menţionat că deşi preţul se negociază între părţi, „legea cu privire la arenda în agricultură stabileşte limita minimală şi maximală a plăţii anuale. Aceasta nu trebuie să fie mai puţin de 2% şi nu mai mult de 10% din preţul normativ al terenului. Părţile pot negocia şi plata în natură, dar, oricum, valoarea producţiei se estimează în bani”, a spus el.

Preţul normativ al pământului, ne informează Vasile Dogotari, este stabilit în anexa „Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului”.

The following two tabs change content below.