Fraza de azi // Irina Nechit

10032010_irina_nechit_280_190Cei cincisprezece ani de închisoare vor trece repede, nimeni nu te împiedică să faci flotări în celulă, să ridici greutăți, să capeți un aspect de halterofil, poți să te apuci eventual de yoga ori să înveți alfabetul Morse, să studiezi mai multe limbi de circulație, vei citi în sfârșit sutele de cărți pe care ți le-au dăruit autorii la diferite manifestări culturale unde apăreai cu plicuri salvatoare, cu bodyguarzi și chelneri pomădați ce aranjau prin holuri mese de binefacere, sau vei renunța la literatura basarabeană, provincială, din cale-afară de mioritică, vei comanda cărțile celor mai profunzi scriitori din lume, laureați ai premiilor Nobel, Pulitzer, Goncourt și Cervantes, îți vei aminti de serile pierdute la restaurantele din capitală unde doar mafioții pot suporta cheltuielile pentru o cină cu lumânări, te vei întreba unde sunt cei care te întâmpinau altădată cu plecăciuni, cu închinăciuni, cu mătănii, într-o bună zi îi vei ierta, și-ți vei ierta slăbiciunea de a te fi lăsat vrăjit de comorile adunate din sudoarea contribuabililor, pe care îți vine să-i plesnești peste față pentru naivitatea lor, trebuia pălmuiți, altfel nu se mai trezeau, gândind la ei nici nu vei observa cum zboară timpul, anii de pușcărie vor trece ca stolurile de păsări călătoare, va veni și o amnistie sau o grațiere, dar poate că în general, termenul de privațiune de libertate va fi foarte scurt, nu tocmai cincisprezece ani, poate că nu vei fi închis deloc, însă dacă se va întâmpla să ajungi totuși la răcoare, să știi că atunci când vei ieși din instituția penitenciară, Moldova o să fie prosperă, occidentală, gătită ca de hram, din robinete va curge lapte, femeile vor naște neprihănite, la țară nimeni nu se va teme că vine iarna, iar la oraș vor străluci diamante în fiecare loc unde a fost cândva o groapă.

The following two tabs change content below.