CEDO va opri demolarea Chişinăului vechi? // PATRIMONIU

Încă o decizie ilegală ce favorizează distrugerea unui monument

 Casa unui fost arhitect-şef al Chişinăului ce datează de la finele secolului al XIX-lea, continuă să fie obiectul unui litigiu la Curtea Supremă de Justiţie.

 

Angelina Olaru

 

Deşi superba construcţie face parte din Registrul monumentelor RM de importanţă naţională ocrotite de stat, nici UNESCO, nici ministrul Culturii, nici viceministrul Culturii, nici Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice, nici specialiştii AŞM şi nici chişinăuenii, ba chiar nici trei televiziuni (Jurnal TV, Publika TV şi Moldova 1) nu pot ţine piept agresiunii unui cetăţean cu o mare afacere în chiar buricul capitalei. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice a estimat că restaurarea monumentului de pe strada Şciusev 52 ar costa circa 1 mil. 500 mii de lei, iar demolarea acestuia – aproximativ 3 mil. 150 mii de lei.

 

Ministerul Culturii împreună cu grupul de iniţiativă „Oraşul drag”, compus din cei mai activi orăşeni care monitorizează construcţiile ilegale din centrul istoric al Chişinăului, au acţionat în judecată Primăria Chişinău şi actualul proprietar al clădirii respective, din motivul că acesta vrea s-o demoleze şi să construiască pe acelaşi loc un hotel de lux cu şase etaje. După mai bine de un an de tergiversare a procesului, Curtea de Apel a luat o decizie ilegală de respingere a cererii reclamanţilor privind anularea unor acte ce permit demolarea, „conform legii”, a monumentului. Dacă nici CSJ nu va face dreptate, experţii susţin că au toate şansele să câştige dosarul la CEDO. Vă oferim un interviu cu avocata Violeta Gaşiţoi, pe marginea acestui caz.

 

„Curtea de Apel a denaturat legea”

 

– În ce constă ilegalitatea acestui proces?

 

Imobilul din Şciusev 52 este un monument de importanţă naţională, care, potrivit legii, trebuie să fie protejat de stat. În anii 2008-2009, proprietarul imobilului respectiv a iniţiat procedura de obţinere a documentelor ce ar permite demolarea monumentului şi construcţia unui hotel pe acel loc. Organele de stat au refuzat eliberarea acestora, motivând că legea permite restaurarea monumentelor de importanţă naţională. În 2010, aceiaşi funcţionari au permis posesorului imobilului  demolarea şi construcţia unui hotel, fără a ţine cont de lege. Aceasta ne duce cu gândul la corupţia funcţionarilor care, în cele din urmă, au încălcat flagrant legea.
În iunie 2010, locatarii din curtea de pe aceeaşi adresă s-au adresat la Curtea de Apel cu o cerere de chemare în judecată a primăriei capitalei şi proprietarului. La început, instanţa părea a fi imparţială, însă a tărăgănat examinarea litigiului. Pe parcurs, nu îi mai asculta pe reclamanţi, creându-le acestora impedimente de a se apăra. Deşi reclamanţii au cerut în repetate rânduri accesul la procesele-verbale, judecătoarea i-a refuzat public. Potrivit Codului de procedură civilă, instanţa era obligată să elibereze copii ale proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată.

Mai mult, Curtea de Apel a denaturat Legea cu privire la ocrotirea monumentelor de importanţă naţională, ajustând-o după bunul său plac. Legea în cauză stipulează conservarea şi restaurarea monumentelor, nu şi demolarea ori reconstrucţia cu extindere. Statul a comis o ingerinţă în viaţa privată a locatarilor din curtea comună de pe Şciusev 52. Dacă reclamanţii nu vor fi auziţi nici de magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie, ei au toate şansele să câştige dosarul la CEDO, iar R. Moldova va continua să achite daune pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

 

„Justiţia urmăreşte muşamalizarea cazului”

 

– Care sunt incoerenţele justiţiei?

 

Deciziile autorităţilor locale sunt contradictorii – la început, ele nu au permis construcţia unui hotel cu patru etaje, iar apoi au dispus înălţarea unui hotel cu şase etaje! Pentru a nu admite astfel de ilegalităţi, avem nevoie de oameni oneşti în funcţiile publice. În RM există un deficit de moralitate în instanţele de judecată, iar în consecinţă, avem decizii ilegale, bazate nu pe probe, ci pe speculaţii.

 

– Care a fost aportul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în pedepsirea funcţionarilor corupţi?

 

De mai bine de un an de zile, pe marginea acestui caz a fost pornită urmărire penală împotriva persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Ministerului Culturii şi Primăriei Chişinău. Ordonanţa de începere a urmăririi penale a fost emisă de viceprocurorul general al RM, Andrei Pântea, cu termen de execuţie de trei luni. Până în prezent, cauza nu a fost expediată în instanţa de judecată, iar practica ne arată că, atunci când se tărăgănează examinarea unor asemenea dosare, se urmăreşte fie muşamalizarea lor, fie încetarea anchetelor. Şi asta pentru că din momentul comiterii infracţiunii a trecut termenul de prescripţie pentru a trage la răspundere persoana vinovată.

Iurie Moisei, licenţiat în arte.: „Nicolae Răilean, fostul şef al Direcţiei patrimoniu şi arte vizuale, din cadrul Ministerului Culturii, a semnat proiectul de construcţie a hotelului, în lipsa avizului Consiliului Naţional de Experţi. I-a fost deschis dosar penal de un an de zile, care nu este încheiat. Procuratura Anticorupţie ar fi cazul să ne susţină şi să confirme un abuz de putere din partea unor funcţionari”.