Cealaltă Basarabie // „Moldovenilor le lipsește dorința de progres”

Interviu cu Valeriu Gonța, un tănăr originar din orașul Bălți stabilit în Germania

 

Dragă Valeriu, cum ai ajuns în Germania?

Experiența mea internațională a început acum nouă ani, când am plecat pentru prima dată peste hotare cu o bursă de studii în SUA, unde m-am aflat un an academic. A fost o experiență unică, una a contrastelor: venit dintr-un stat în curs de dezvoltare, am ajuns să trăiesc într-o comunitate bazată pe valori democratice, un stat modern și o mentalitate liberală. Apoi, am mers la studii în România. Era un vis încă din copilărie să ajung la Iași, să aud și să vorbesc limba română autentică, să locuiesc în orașul lui Eminescu și Creangă și să mă plimb prin Copou, parcul poeziei. În 2009, am devenit student la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde am urmat cursurile Facultății de Relații Internaționale și Studii Europene. După primul an de studii am mers cu o mobilitate de studiu la Universitatea Konstanz din Germania, stat considerat motorul Uniunii Europene, fiind unul dintre membrii fondatori, o țară cu o infrastructură impecabilă, societate civilizată și cu o limbă aproape imposibil de învățat (mi-am schimbat părerea ulterior). Am stat patru luni, timp suficient în care să-mi dau seama că anume aceasta este societatea în care vreau să mă dezvolt, să învăț, să trăiesc.

După absolvirea facultății din România, m-am întors în Germania și am urmat un program de masterat în cadrul aceleiași universități. La Berlin am făcut un stagiu de practică într-un institut de cercetare, coordonând o serie de proiecte despre țările din Parteneriatul Estic al UE. Văzând oportunități de dezvoltare în Germania, am decis să rămân aici.

– Care este activitatea ta acum? A fost greu să obții un post de muncă printre germani?

Piața muncii din Germania este foarte competitivă. Trebuie să fii foarte bun ca să reușești să obții un loc de muncă pe o poziție calificată. Este necesar să ai un fundament teoretic solid, dar mai cu seamă unul practic. Sistemul de învățământ german nu se axează pe tocitul materiei și reproducerea ei mot-a-mot în cadrul examenelor, ci pe însușirea unor competențe practice cu ajutorul cărora absolventul este capabil să-și exercite cu profesionalism atribuțiile de serviciu. În același timp, sistemul de aici te învață să analizezi și să gândești critic, ceea ce sistemului de învățământ din R. Moldova, dar și celui din România, îi lipsește cu desăvârșire. Angajatorul preferă întotdeauna candidații cu experiență (în special internațională), care se obține prin mobilități internaționale de studiu, voluntariat și practică.

În timpul studenției din România și Germania am fost implicat în multiple proiecte, inclusiv stagii de practică care mi-au permis să acumulez experiență și să obțin un loc de muncă aici. După stagiul de la Berlin, m-am angajat pe un post de asistent de marketing, ca jumătate de an mai târziu să devin content manager într-o companie multinațională. Am fost responsabil pentru partea de conținut a campaniilor de marketing ale companiei, produsul cărora era promovarea și organizarea conferințelor internaționale de specialitate în industrii solide precum finanțe, bănci, digitalizare, industria automobilistică, aeronautică, farmaceutică și a energiei regenerabile.

După doi ani de activitate în compania respectivă, voiam să mă dezvolt și mai mult. Astfel am obținut un job într-o companie germană de consultanță în comunicare. Am fost angajat pe o poziție de PR Manager (manager în relații publice), fiind responsabil de scrierea de proiecte și implementarea acestora. Compania organizează campanii de comunicare politică pentru Comisia Europeană și alți clienți publici și privați. Deși munca în PR este una captivantă și plină de activități diverse, este solicitantă și necesită multă implicare intelectuală.

Valeriu Gonța e angajat într-o companie germană de consultanță în comunicare în calitate de manager în relații publice, responsabil de întocmirea de proiecte și implementarea acestora. Compania organizează campanii de comunicare politică pentru Comisia Europeană și alți clienți publici și privați.

– Câte limbi trebuie să cunoști ca să poți obține un post de muncă în Germania?

Cunoașterea limbilor străine este o cerință fundamentală pe piața forței de muncă din Germania. Pe poziții calificate, limba germană este strict necesară. Pe de altă parte, cunoașterea avansată a limbii engleze este un alt criteriu indispensabil. Cunoașterea altor limbi este considerată întotdeauna un avantaj în procesul de angajare. Cele mai căutate limbi sunt franceza, spaniola, rusa și araba.

– Te-ai confruntat cu probleme de adaptare?

Nu mi-a fost dificil să mă adaptez și să mă integrez în societatea germană. Un element esențial în orice proces de integrare într-o țară străină este învățarea limbii. Cred că cel mai important lucru este să fii o persoană deschisă: să accepți diferențele, să fii tolerant, să fii curios, dornic de a învăța ceva nou și să nu stai doar în zona de confort.

– Ce apreciezi cel mai mult la nemți? Și ce le lipsește basarabenilor la acest capitol?

Germanii sunt mai avansați decât moldovenii la multe capitole: de la infrastructură, sisteme sociale, sănătate, învățământ, justiție, la atitudini și mentalitate. Succesul sau eșecul unei societăți pornește de la mentalitate și comportamentul oamenilor. Germanii sunt o națiune tolerantă și empatică; o societate în care minoritățile de orice tip trăiesc în armonie, prietenie și respect. Indiferent dacă ești refugiat, musulman, creștin, homosexual, persoană cu dizabilități, rom sau hipster, toți oamenii se bucură de tratament egal. Iar asta vine din educația fiecăruia dintre cetățeni. Moldovenilor le lipsește dorința de progres. Aceștia se complac în situația de acum, le este frică de schimbare, vor o viață mai bună dar fără să facă nimic. Nu vor să iasă din zona de confort pentru că s-au obișnuit ca fostul stat (sovietic) să le facă totul.

– Cât de des vizitezi R. Moldova, ce schimbări ai remarcat?

Reușesc să vin acasă cam de trei ori pe an, pentru perioade foarte scurte. Regret să văd că oamenii sunt încă nostalgici după vremurile de odinioară. Și mă doare să văd că populația țării scade dramatic de la an la an. Tot mai multe familii sunt divizate din cauza că cel puțin un membru muncește în străinătate. Satele încep să dispară. Tinerii bine pregătiți pleacă. Exodul de creiere își spune cuvântul, pentru că oameni necalificați obțin locuri de muncă ce presupun responsabilități foarte mari: în sănătate, educație, justiție, administrație publică, învățământ.

Și totuși, există și semne pozitive. Infrastructura a devenit, pe alocuri, mai bună. Proiectele de sprijin din partea partenerilor occidentali precum UE, SUA, România, Germania, Italia sau Austria reușesc să contribuie la sporirea calității vieții oamenilor.

– Ce ar trebui să se întâmple ca R. Moldova să devină un stat atractiv, cel puțin pentru propriii cetățeni?

Moldova are nevoie de o clasă politică formată din oameni competenți – tineri formați în Occident, cu idei creative pentru reforme serioase (așa cum au avut loc în educație în ministerul condus de Maia Sandu). Pe de altă parte, oamenii trebuie să iasă în stradă într-o manieră pașnică, educată, civilizată și să ceară reforme autentice și rezultate tangibile. Oamenii trebuie să se informeze din multiple surse, să gândească, să compare.

Moldova trebuie să scape de corupție și sărăcie pentru a deveni un stat atractiv. Acest lucru e posibil doar dacă oamenii vor începe să rupă cercurile vicioase de corupție și să raporteze aceste cazuri. Iar combaterea sărăciei e un proces mai complex, care necesită sprijinul partenerilor de încredere din Vest. Avem acest ajutor, dar trebuie să arătăm că dorim să contribuim și noi la această schimbare și că suntem o societate de încredere.

– Ai vreo legătură cu conaționalii noștri din Germania?

Cunosc zeci de tineri moldoveni stabiliți în Germania, persoane cu un nivel de educație înalt, care au reușit performanță în această țară. Avem conaționali care lucrează în cele mai prestigioase companii germane, oameni care și-au creat o afacere aici, tineri care își fac studiile și toți sunt respectați și apreciați de societatea germană. De fiecare dată spun cu mândrie că sunt din Moldova.

– Ce părere ai despre intenția PD-PSRM de a schimba sistemul electoral din R. Moldova?

Pentru a-și atinge obiectivele personale prin intermediul instrumentelor politice, cei de la guvernare încearcă să facă tot posibilul pentru a-și salva avuțiile adunate în decursul ultimului deceniu. În același timp, toate jocurile politice de doi bani care apar zilnic în presa de la Chișinău sunt o modalitate de a distrage atenția publică de la adevăratele probleme ale țării: sărăcia, corupția, sistemul de sănătate la pământ, justiția aproape inexistentă, emigrația dramatică, salariile și pensiile mizere, lipsa locurilor de muncă și lista poate continua. Nu am văzut proiecte tangibile realizate de către politicieni care să fie în folosul cetățenilor.

– Ce schimbări ar trebui să se facă în RM ca lumea să se întoarcă înapoi?

Trebuie combătută corupția, iar reinstaurarea justiției echitabile este primordială. Oamenii trebuie să se simtă în siguranță, să li se facă dreptate atunci când li se încalcă drepturile. Cetățenii trebuie încurajați să își deschidă propriile afaceri prin crearea unui mediu de afaceri de încredere, stabil, corect și performant. Este necesar să se creeze locuri de muncă bine plătite pentru ca oamenii să poată avea o viață decentă la ei acasă. Avem nevoie de un sistem de sănătate eficient și de un sistem educațional mai bun, care să încurajeze și promoveze cunoștințele și nu cumetrismul. Și trebuie depășită mentalitatea sovietică!

– Tu ai planuri de revenire acasă?

Nu pot să spun că mă voi întoarce în viitorul apropiat din moment ce nu văd ca Moldova să ofere un mediu de dezvoltare sănătos și un trai decent.

Interviu realizat de Victoria Popa

The following two tabs change content below.