CEALALTĂ BASARABIE // Elevă din Tighina, masterandă în drept la Bologna

„Problema Transnistriei poate fi soluţionată cu politicieni oneşti şi surse media echidistante care ar contribui la consolidarea democraţiei în regiune”

Are trei documente de identitate – buletinul R. Moldova, paşaportul românesc şi paşaportul aşa-numitei „republici moldoveneşti nistrene”, fără de care i-ar fi greu să ajungă la baştină, în oraşul Tighina. Este vorba de Tatiana Gorea, studentă la Facultatea de Drept a Universităţii din Bologna, Italia, absolventă a Liceului „Alexandru cel Bun”, una din cele opt instituţii de învăţământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Este impresionată de viaţa în Italia, cu toate acestea visează să se angajeze într-o organizaţie pentru cooperare şi securitate din Europa ori să-şi găsească un job într-o instituţie administrativă de la Chişinău.

Tatiana a visat să ajungă medic stomatolog, însă, văzând că concursul este foarte mare, a decis să aplice pentru o bursă la Facultatea de Drept de la Universitatea din Bologna, Italia, unde în 2010 muncea mama ei. Nu cunoştea limba italiană, dar, având cetăţenie română, acordurile între ţările UE prevăd că tinerii pot trimite documentele la orice universitate din Europa, chiar dacă nu posedă limba. Şi-a echivalat diploma de Bac la Ambasada Italiei din Chişinău, s-a înscris online la concurs, ajutată de o italiancă, angajatoarea mamei sale, şi, la scurt timp, a aflat că a fost admisă la universitate în baza reuşitei înalte de la Bac.

Studii accesibile şi gratuite

S-a confruntat cu mai multe dificultăţi până a învăţat limba. Locuia în or. Modena şi se deplasa zilnic cu trenul până la Bologna, la o distanţă de 30 de km. Peste un an s-a mutat într-un cămin al Universităţii într-o cameră cu câteva italience şi a început să se integreze cu mai multă uşurinţă în mediul italian. Potrivit Tatianei, italienii sunt firi deschise şi comunicative. Nu s-a confruntat cu probleme legate de discriminare ori cu prejudecăţi. Au impresionat-o bibliotecile de la Universitate, cu arhitectura veche, somptuoasă, a impresionat-o şi sistemul de învăţământ, care se deosebeşte întrucâtva de cel din R. Moldova.

Sunt patru sesiuni pe an. Examenele pot fi date şi de zece ori, dacă nu ai înţeles ceva ori dacă nu-ţi convine nota. „Dacă nu reuşeşti să susţii examenul şi simţi nevoia ca profesorul ori asistentul lui să-ţi explice materia, în fiecare zi, la o anumită oră, este o persoană disponibilă, de regulă, un doctorand, care îţi explică ce n-ai înţeles. Aceste ore sunt gratuite. Este una din obligaţiile doctoranzilor, care în Italia au burse de peste 1000 de euro, la care se mai adaugă sursele pentru vizitele de studiu”, menţionează Tatiana.

Anul acesta, după cinci ani de studii, va obţine diploma de licenţă şi de master. Nu planifică să devină avocată în Italia, cel puţin în timpul apropiat. Pentru aceasta ar mai fi nevoie de un stagiu de cel puţin doi ani, care, de regulă, este plătit de stagiar, în special în cazul barourilor renumite de avocaţi. Ulterior, ca să obţii licenţa, trebuie să te înscrii la concursul naţional pentru avocaţi, pentru care trebuie să achiţi o taxă oficială de circa1000 de euro. De remarcat că în RM, pe lângă taxa oficială de circa 1000 de lei, ca să obţină licenţa, avocaţilor li se cer taxe neoficiale de ordinul miilor de euro.

Italienii îşi aleg minuţios avocaţii

„Am făcut un stagiu la prefectura din Bologna, am consultat stranieri care nu au actele în regulă. Iar vara trecută am avut un stagiu şi la Ministerul Justiţiei de la Chişinău. Mi-ar plăcea să muncesc în administraţia publică ori într-o organizaţie pentru securitate şi cooperare din Europa”, afirmă tânăra.

Spre deosebire de R. Moldova, italienii îşi aleg foarte minuţios avocaţii, remarcă ea. Înainte de a-i contracta serviciile, clientul îi adresează mai multe întrebări pentru a-şi da seama de competenţele acestuia. „Personal, nu aş avea încredere într-un avocat care prestează servicii în toate domeniile, civil, penal, administrativ. Un avocat bun, de regulă, este specializat într-o singură ramură în care se perfecţionează”.

A evitat să vorbească despre Transnistria

Tânăra vizitează în fiecare an R. Moldova, inclusiv localitatea de baştină, Tighina, unde, ca să ajungă, e nevoită să mai traverseze o vamă. În Italia, a evitat să spună că s-a născut într-o localitate din regiunea separatistă. „Italienii asociază Transnistria cu traficul de persoane şi de arme, după ce un post de televiziune din Italia a prezentat un documentar pe această temă. Este considerată o zonă militarizată de FR. Din păcate, la ultima vizită acasă, am constatat că din 2010 până acum lucrurile nu s-au schimbat, în special în regiunea transnistreană, decât poate în rău. Când am plecat eu, în Tighina mai erau tineri, acum însă oraşul mi-a părut pustiu şi îmi pare foarte rău pentru că îmi place localitatea unde m-am născut”.

La întrebarea cum vede rezolvarea diferendului transnistrean, tânăra e de părere că acesta poate fi soluţionat dacă autorităţile de pe ambele maluri se vor concentra mai mult pe problemele oamenilor şi dacă va exista presă cu adevărat independentă care va contribui la consolidarea democraţiei în regiune. „Atât autorităţile din Transnistria, cât şi cele de la Chişinău vorbesc mult despre soluţionarea conflictului. Problema poate fi soluţionată doar dacă, pas cu pas, vor ţine cont de opinia şi de problemele populaţiei, de dificultăţile la traversarea aşa-numitor vămi peste Nistru. Vor investi în surse de informare echidistante şi în micul bussines. În aceste condiţii, cred că timp de un deceniu modul de viaţă al oamenilor se va îmbunătăţi, vor dispărea vămile şi corupţia”.

Tatiana este una din fondatoarele Asociaţiei de studenţi din Bologna. S-a implicat activ în activităţile culturale ale diasporei române din localitate, susţinute activ de Consulatul român din această regiune. Potrivit ei, imaginea cetăţenilor din Moldova în această ţară este pozitivă, aceştia sunt consideraţi oameni oneşti şi muncitori. E la curent cu evenimentele social-politice de acasă şi acestea o îngrijorează: „Din păcate, partidele din RM nu sunt formate pentru a servi interesele cetăţenilor, ci pentru a apăra interesele liderilor acestora. Ele apar şi dispar rapid. Există tot mai puţine mijloace media independente şi, fiind departe de casă, uneori este foarte dificil să distingi o informaţie reală, de una manipulatoare.”

Cu toate acestea, tânăra intenţionează să se întoarcă şi să-şi aplice cunoştinţele acumulate la baştină. În R. Moldova o aşteaptă familia, inclusiv mama, care s-a întors între timp din Italia, şi prietenii.