Cealaltă Basarabie // „Dacă populaţia ar gândi lucid, nu ar vota oameni ca Dodon”

Dumitru Vicol şi-a făcut studiile de master în economie la Sorbona, Franţa, iar în 2015 a absolvit una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din lume, The London School of Economics and Political Science (Şcoala de Economie şi Ştiinţe Politice din Londra). În prezent, activează în calitate de economist şi strategist la UniCredit Bank din Londra, Marea Britanie. Este unul din cei mai activi reprezentanţi ai diasporei noastre de peste hotare.

 

– Dumitru, foarte mulţi emigranţi sunt supăraţi pe autorităţile din RM şi enumeră cauzele de ce pleacă şi nu mai vor să revină acasă. Hai să începem cu latura pozitivă, ce te face să te întorci la Chişinău?

– Atât eu, cât şi alţi prieteni de ai mei, am optat pentru instituţii de învăţământ de peste hotare pentru a avea mai multe posibilităţi de a ne face o carieră. În același timp însă am mulţi prieteni care au rămas acasă, în Moldova, şi azi luptă împotriva acestei caracatiţe care se alimentează din corupţie. Mă simt puţin vinovat că nu sunt alături de ei. Din acest motiv, folosesc timpul liber şi resursele pe care le am ca sa-i ajut cu ce pot în speranţa că dacă nu azi, mâine vom trăi mai bine. Toţi ne dorim un stat cu o justiţie eficientă şi cu o economie sustenabilă. Dorim să ne debarasăm de aceşti politicieni cu viziuni pe termen scurt.

Poate acum nu sunt la fel de determinat să revin la Chişinău, aşa cum eram cu câţiva ani în urmă, dar sunt mai determinat ca niciodată să contribui la dezvoltarea social-economică a Moldovei, inclusiv prin prisma cunoştinţelor şi abilităţilor pe care le-am acumulat în aceşti ani. Am dedus că unele persoane, printre care şi eu, pot fi mai utile aflându-se în afara hotarelor decât dacă ar fi rămas acasă. Atât timp cât Moldova e un stat independent, trebuie să facem tot posibilul să readucem justiţia pe făgaşul normalităţii, să eradicăm corupţia, o altă soluţie de a ieşi din labirintul sărăciei nu există.

– Spuneai într-un interviu că statul RM este falimentar. Crezi că mai poate fi resuscitat acest sistem?

– Din punct de vedere economic, ar fi mai eficient pentru Moldova să dispară ca entitate politică şi să facă parte din România. Într-o lume a digitalizării unde inteligenţa artificială preia locurile de muncă, Moldova ar trebui să fie integrată într-o economie cu dimensiuni mai mari şi cu o productivitate mai înaltă. România beneficiază de un flux colosal de investiţii în tehnologii, astfel diferenţa de dezvoltare dintre ea şi alte ţări dispare rapid. R. Moldova, din păcate, nu este la fel de atractivă pentru marii investitori. Respectiv, potenţialul său de dezvoltare e mai limitat. Deja avem un dezechilibru demografic şi autorităţile cu greu fac faţă sistemului actual de pensii. Atât timp cât nu va dispărea corupţia, nu va fi creat un mediu favorabil pentru antreprenori, cetăţenii din R. Moldova nu vor trăi mai bine. Dacă păstrăm acelaşi ritm de dezvoltare, vom avea nevoie de zeci de ani ca să atingem nivelul de PIB pe cap de locuitor din România. Ținând cont de acest aspect, la care se mai adaugă emigrarea masivă a talentelor din RM, consider că proiectul Republica Moldova nu este viabil.

Diaspora alături de cetățenii de bună credință de acasă încearcă să resusciteze acest sistem, dar nu reușește să schimbe situația în ansamblu. O soluție ar fi să informăm cât mai mulţi oameni despre rostul şi beneficiile unirii cu România.

Ar trebui să trecem de la discursul unionist bazat pe emoţii la argumente economice şi sociale. Mai mult ca atât, aş acorda mai multă atenţie minorităţilor etnice din Moldova – ruşi, găgăuzi, pe care i-aş informa că drepturile minorităţilor sunt mai bine protejate în România decât în R. Moldova şi este în avantajul lor să facă parte dintr-o ţară europeană care a înregistrat o creştere spectaculoasă pe parcursul ultimilor zece ani.

– Tatăl tău a fost combatant în războiul de pe Nistru, un om care a luptat pentru valorile democratice, în ce măsură se simte dezamăgit de actuala stare de lucruri din R. Moldova?

– Nu doar tata, ci și mama a activat în calitate de medic în perioada războiului de pe Nistru. Speranțele lor de a trăi într-o lume mai bună, într-un stat în care să fii liber, să te simți în siguranță și să ai încredere în ziua de mâine, le-au fost spulberate de-a lungul anilor de cei care s-au perindat la guvernare. Tata ar zice că lăcomia şi lipsa de bun-simţ a politicienilor a contribuit la situaţia pe care o avem astăzi. Ştim cu toţii că o bună parte din cei care au guvernat şi guvernează au avut drept scop bunăstarea individuală, nu cea a oamenilor.

– Cum îţi explici apariţia veteranilor războiului de pe Nistru la diferite proteste, ba sunt anti-Dodon, ba se opun oamenilor care au ieşit să protesteze paşnic împotriva schimbării sistemului de vot susţinut de Dodon, ba sunt unionişti?

– Toată R. Moldova este dezbinată, inclusiv combatanții. Eu accept că o persoană poate pleda pentru o anumită cauză, dacă are anumite convingeri, argumente. Nu mi se pare însă normal ca aceștia să pledeze pentru o cauză în schimbul unei remunerări, cum a fost în cazul combatanţilor care au participat la mitingul opus protestului cetăţenilor care au ieşit împotriva votului mixt. Este un act incalificabil, de trădare a memoriei celor care au luptat pentru desprinderea de Uniunea Sovietică în războiul ruso-moldovenesc din 1992.

– Ce factori contribuie la apariţia trădătorilor de genul actualului preşedinte ori al celor care continuă să conducă din umbră statul, fără o viziune clară asupra economiei sau a bunei funcţionări a democraţiei?

– Lipsa unei gândiri critice, lucide, ne-a adus la situaţia de criză în care ne aflăm. Dacă oamenii ar fi mai informaţi, ar judeca limpede lucrurile, nu cred că ar vota specimene ca Dodon. Din păcate, cetăţenii sunt manipulaţi de multiplele media care nu sunt libere şi echidistante. Mi-aş dori să avem mai multe surse de informaţie independente, pentru că aceasta ar însemna calea spre o informare decentă a populaţiei şi ar reprezenta un indicator clar al democraţiei.

– Adoptarea sistemului de vot mixt de către PD-PSRM cât de mult va afecta, în viziunea ta, drepturile diasporei, dar şi ale cetăţenilor din R. Moldova în general?

– În primul rând, sistemul de vot mixt este în dezavantajul diasporei. Fără a contabiliza acele mii de persoane care nu au reuşit să voteze, votul diasporei a avut o pondere de 8.6% la alegerile prezidenţiale din 2016. Potrivit datelor oficiale, peste hotarele R. Moldova locuiesc circa 800 000 de cetăţeni. Dacă toţi aceştia ar participa la alegeri, ponderea diasporei la procesul de vot ar fi de 30%. Sistemul mixt de vot, însă, aşa cum a fost conceput de autori şi acceptat de actuala majoritate parlamentară, prevede să fie create doar câteva circumscripţii din totalul de 50, peste hotare. În acest mod ponderea votului diasporei se reduce la circa 6%. La şedinţele de consultare cu reprezentanţii Biroului Relaţii cu Diaspora (BRD) şi cu membrii Comisiei Electorale Centrale, care au avut loc în primăvara acestui an, reprezentanţii diasporei au solicitat deschiderea mai multor secţii de vot peste hotare şi introducerea votului electronic sau prin corespondenţă, ca să poată vota cât mai mulţi cetăţeni. Politicienii de la guvernare au decis însă altceva, să ne diminueze voinţa şi să ne reducă la tăcere, nemulţumiţi, probabil, şi de faptul că sunt criticaţi.

Totodată riscul corupţiei electorale în urma adoptării sistemului de vot mixt e mai înalt. Modificările, aşa cum s-a mai spus, şi cred că e evident pentru toată lumea, vor avantaja PSRM, care are susţinere în teritoriu, şi PDM, care dispune de surse financiare şi are acces la resursele administrative. Reducerea reprezentativităţii cetăţenilor în viitorul Parlament va contribui la un nou val de emigrare şi la agravarea situaţiei economice în R. Moldova.

– Cum decurg pregătirile pentru offline-ul programat pentru 18-20 august şi care sunt aşteptările legate de acest eveniment?

– Pregătirile pentru offline-ul comunităţii „Adoptă un Vot” sunt în toi şi aşteptăm ultimele confirmări ale vorbitorilor. Vom prezenta proiectele deja implementate sau în curs de implementare care au fost planificate la offline-ul de la Veneţia în luna martie şi vom identifica noi proiecte şi sinergii între activiştii de peste hotare şi cei aflaţi în RM. Dorim mult ca activiştii de bună credinţă să se implice activ în cadrul acestei întâlniri, să putem analiza proiectele noi în aşa mod încât să aibă un impact major în comunităţile unde sunt implementate.

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu