Cea mai temută femeie din România

SUB-ROMANIA-articleLarge

SURSA: NEW YORK TIMES

 

Nimeni din România nu şi-ar dori să fie văzut la ușa de lemn de pe strada Ştirbei-Vodă din Bucureşti, care duce la Laura Codruța Kövesi (foto), o femeie de 41 de ani care conduce Direcția Națională Anticorupție din România (DNA). „Această doamnă calmă a devenit cea mai temută, iar pentru unii cea mai urâtă persoană în România” , spune Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea din Maryland. „Doamna Kovesi, adaugă acesta, a provocat cel mai mare „cutremur politic” în România după 1989.

Cei care sunt în vizorul dnei Codruța Kövesi şi aliaţii lor au o opinie complet diferită despre această agenţie. Ei o acuză pe Laura Codruța Kövesi de stalinism și impută agenţiei pe care aceasta o conduce interceptări telefonice şi revitalizarea metodelor folosite de serviciul temut omniprezent al lui Ceaușescu, Securitatea. Doamna Codruța Kövesi, într-un interviu acordat în biroul său, împodobit cu icoane, a calificat afirmaţiile de mai sus drept absurde. A declarat că ea şi echipa sa de procurori au absolvit facultatea după 1989, prin urmare, nu au habar ce reprezintă „metodele securităţii”. În plus, interceptarea telefoanelor, potrivit ei, nu a fost inventată DNA, şi este o practică folosită de către ţările democratice, care nu au cunoscut represiunile comuniste.

Criticii săi – în special instituţiile media controlate de către Dan Voiculescu, un „baron” în mediul politic şi cel de afaceri din România, condamnat în august curent la zece ani de închisoare pentru corupţie – au declanşat o amplă campanie de ponegrire a numelui şi a agenţiei pe care o conduce. „Jurnalul Naţional”, un ziar controlat de Voiculescu, a numit-o pe Codruța Kövesi „procurorul stalinist al României”, în timp ce o altă instituţie media, proprietate a aceluiaşi om de afaceri, Antena 3, a asociat-o cu Hitler şi Stalin, acuzând-o că ar fi luat bani de la un mafiot. Kovesi spune că a crescut cu obişnuinţa faţă insulte, notând că „cele mai mari atacuri şi cele mai defăimătoare declaraţii vin din partea celor care sunt în vizorul DNA”.

Fostă baschetbalistă, Laura Codruța Kövesi evită non-stop bodygarzii, însă este supravegheată de Serviciul de pază, o structură responsabilă de protecţia înalţilor funcționari. „Am o viaţă normală”, spune ea, înfruntând riscul. „Eu merg la cinema, merg la gimnastică.” Unul din pereţii biroului său este decorat cu o imagine pictată de o nepoată de-a sa, care reprezintă o sperietoare de ciori. „Ei spun că aceasta sunt eu în București”, râde femeia.

Potrivit ei, oamenii de rând pe care îi întâlneşte nu i-au cerut niciodată să-i scoată din închisoare pe Voiculescu şi alţi condamnaţi pentru corupţie. „De fiecare dată când merg la market, la piaţă sau la cinema, întâlnesc oameni prietenoşi, care mă felicită şi ne încurajează în lucrul nostru.” „Nu toată lumea este coruptă în România.”

Cu toate acestea, recunoaşte că este înspăimântată de faptul că publicul larg, indiferent de dezgustul său declarat pentru corupție, continuă să voteze pentru politicieni suspectați sau chiar condamnați pentru corupţie. „Este foarte dificil de explicat acest paradox.”

Formată în 2003, DNA era iniţial orientată spre funcţionari mici. „Ei urmăreau doar profesori și conductori de tren. A fost o bătaie de joc”, spune Sorin Ioniță, analist politic la Expert Forum, o organizaţie de cercetare din București. Situaţia a început să se schimbe acum un deceniu, odată cu numirea unei alte femei, Monica Macovei, în funcţia de ministru al Justiției. A urmat adoptarea unei legislații care a împiedicat agenția să urmărească doar peşti mici. Acum, toate cazurile care se investighează trebuie să implice mită de peste 10.000 de euro și angajați de stat de un anumit nivel. Parlamentul României a încercat de nenumărate ori să împiedice eforturile anticorupţie. Unii deputaţi chiar s-au plâns de faptul că ar fi în vizorul DNA din motive politice, propunând o lege de amnistiere, acţiune respinsă categoric de către Codruța Kövesi.

Aceasta a fost numită în funcţia de director al DNA de către fostul preşedinte Băsescu, acţiune interpretată de către oponenţii politici ai acestuia drept mutare menită să exercite presiune asupra Partidului Social-Democrat al premierului Victor Ponta. „Evident, există o mulţime de declaraţii care conduc spre cazuri politice”, spune Codruța Kövesi. „Răspunsul meu este că noi nu deschidem cazuri politice”. Aceasta a mai notat că agenţia sa a deschis cazuri de corupţie împotriva membrilor mai multor partide politice, nu numai împotriva partidului lui Victor Ponta. Ea l-a condamnat la închisoare pe fratele preşedintelui Băsescu, pentru că acesta a luat bani de la o autoritate criminală.

Procuror de carieră al cărui tată a fost de asemenea procuror, Codruța Kövesi a studiat dreptul la Cluj. După ce a absolvit facultatea în 1995, a fost angajată în sistemul judiciar din România pe care Comisia Europeană l-a acuzat de intervenţii politice și corupție. Însă, în ciuda oponenţilor săi, nicio dovadă solidă nu a găsită împotriva ei.

„E important ca noul preşedinte să susţină lupta împotriva corupţiei. Atâta timp cât aceasta se întâmplă, nu avem motive să ne îngrijorăm. Ar exista motive de îngrijorare dacă preşedintele nu ne va susţine”, a declarat Laura Codruța Kövesi pentru „New York Times”.

După „New York Times”

The following two tabs change content below.