„Cea mai mare problemă a RM rămâne corupţia”

Interviu cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel

– Stimate Domnule Schuebel, Partidul Comuniştilor a criticat instituirea punctelor de control pe Nistru, invocând că ar fi un obstacol pentru libera circulaţie pe teritoriul RM pentru rezidenţii din regiunea transnistreană care nu au paşapoarte ale RM. Sunt argumentate temerile comuniştilor?

Acestea sunt puncte de control unde oamenii din alte ţări în mod voluntar pot să se înregistreze în cazul în care intenţionează să se afle în RM mai mult de trei zile. Ele nu sunt similare celor de la frontiere. În cadrul lor vor activa civili de la Biroul Migraţiune şi Azil. Trebuie să subliniez că punctele respective sunt necesare deoarece, pe moment, autorităţile constituţionale ale RM nu deţin controlul asupra segmentului central al frontierei moldo-ucrainene.

– Se observă că atitudinea lui Vladimir Voronin se înscrie perfect în logica discursului viceministrului de Externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, precum că aceste posturi ar contribui la creşterea tensiunii în zona de securitate? Cum apreciaţi aceste comentarii?

Sunt puţin nedumerit de poziţia Partidului Comuniştilor, deoarece a fi a atât de vehement împotriva acestor posturi de control înseamnă a fi împotriva regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Am avut multe întâlniri cu membri ai Partidului Comuniştilor şi, de obicei, până de curând, aceştia se pronunţau în favoarea proceselor de integrare europeană. La începutul acestor procese, când Vladimir Voronin era preşedinte al RM, a fost acceptat planul de acţiuni cu privire la politica de vecinătate.

– Vizita înaltului comisar pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton, poate fi un semnal că la Summitul de la Vilnius totul va merge bine pentru RM?

Cred că această vizită a reprezentat un semn de apreciere că R. Moldova începe să se întoarcă pe drumul cel bun după cinci luni pierdute. Sperăm că Guvern în frunte cu Iurie Leancă, dar şi Parlamentul vor face paşii necesari în vederea accelerării reformelor. Vorbim în primul rând despre reforma justiţiei, adoptarea unor acte normative care au scopul de a combate corupţia – cea mai mare problemă a RM.

Această vizită este un important semnal de susţinere care demonstrează că noi putem atinge scopul comun pe care ni l-am propus pentru Summitul de la Vilnius. Demonstrează că vom putea atinge obiectivele ce vor urma după summit. Vilnius nu este un obiectiv în sine, ci doar o etapă importantă pe calea apropierii RM de UE.

– Care vor fi următorii paşi după Summitul de la Vilnius?

Suntem optimişti că putem iniţia Acordul de Asociere la Vilnius. Suntem optimişti că vom putea încheia planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize până atunci. Comisia Europeană va recomanda celor 28 de state membre ale UE votarea regimului de vize dintre UE şi RM. Va fi greu să convingem cele 28 de ţări, dar nu imposibil. În cazul în care totul va merge bine, sunt optimist că, posibil, la începutul anului viitor, RM va beneficia într-adevăr de regim liberalizat de vize şi că va reuşi atunci să semneze Acordul de Asociere, care va intra imediat în vigoare.

– Ştim că Marea Britanie a criticat faptul că România oferă cetăţenie română moldovenilor. Marea Britanie ar putea fi unul dintre statele reticente cu privire la acordarea regimului liberalizat de vize RM. Ar mai putea fi şi alte state reticente în acest sens?

Ca ambasador al UE în Republica Moldova, reprezint toate cele 28 de state. De aceea vă rog să nu vă aşteptaţi că voi oferi anumite detalii. Cred că Guvernul Republicii Moldova ştie cu exactitate căror state va trebui să le ofere mai multe detalii.

– Ultimele sondaje arată o rată înaltă a euroscepticismului la cetăţenii RM. Cum explicaţi acest fenomen?

Cred că după primele cinci luni ale acestui an în decursul cărora partidele din alianţă au făcut totul pentru a se distruge reciproc, pentru a se acuza de orice îţi poţi imagina, nu ne putem aştepta că aceste partide aliate se vor afla în topuri.

În situaţia în care cel mai important partid de opoziţie nu a făcut nimic constructiv, noul guvern are sarcina de a restabili foarte repede încrederea de care s-au bucurat când au câştigat alegerile în noiembrie 2010. Acest lucru este posibil, iar Uniunea Europeană îi va ajuta în acest proces.

Noi, UE, ne-am asociat cu partidele de alianţă şi acest fapt înseamnă că şi raitingul nostru descreşte împreună cu cel al lor. Este obligaţia noastră şi a guvernării RM să explicăm mai bine ce înseamnă UE şi ce a făcut UE pentru RM. Cred că RM ar fi arătat cu totul altfel fără suportul financiar al UE, dar şi al fiecărui membru în parte.

– Domnule Schuebel, se ştie că Republica Moldova a beneficiat de o asistenţă financiară importantă. Sunteţi satisfăcut de faptul cum au fost valorificate aceste fonduri?

Din 2010 până în 2013, UE a acordat Republicii Moldova aproximativ 550 de milioane de euro în formă de granturi. Vorbim despre asistenţă macrofinanciară, dar şi de suportul bilateral. Aici nu includem suportul pentru programele regionale, pentru programul „More for more” realizat anul trecut, ceea ce înseamnă încă 28 de milioane de euro. Aici nu includem toate împrumuturile pe care le-a oferit Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În general, suntem mulţumiţi de modul în care aceste fonduri au fost valorificate. Deşi sunt carenţe în anumite programe, finanţări, în general suntem mulţumiţi. Dar avem şi nişte mecanisme foarte stricte de control, de aceea nu este atât de uşor a delapida fondurile. Acest fapt însă nu înseamnă că nu am putea-o face mai bine. În acest an vor mai fi alocaţi 100 milioane de euro.

– Care este cea mai importantă reuşită a dumneavoastră aici, dar şi cea mai mare nereuşită în aceşti aproape patru ani?

Am reuşit multe împreună. RM nu mai este cea pe care am găsit-o în noiembrie 2009. Această ţară a devenit mai liberă, mai deschisă. În mass-media se duc discuţii deschise, vibrante. Uneori aceste discuţii sunt prea deschise, fără a se respecta nişte standarde minime, dar acest lucru este normal într-o democraţie tânără. Economia e mai deschisă, deşi sunt foarte multe obstacole. Consider că incidentul din Pădurea Domnească n-ar fi ieşit la iveală dacă s-ar fi produs mai devreme.

La capitolul carenţe se află lupta împotriva corupţiei. În acest sens, nu se observă o ameliorare. Această chestiune trebuie abordată cu seriozitate pentru că este cea mai mare problemă cu care se confruntă RM. Ţara voastră nu este chiar aşa de săracă, precum se pretinde. Când bunurile se vor distribui în mod egal, deci când va sfârşi corupţia, bunăstarea cetăţenilor va spori considerabil. Acordul de Asociere şi Regimul Liberalizat de Vize va contribui la acest lucru. Când am venit, nici nu au început negocierile pe marginea Acordului de Asociere, iar când plec aceste negocieri s-au şi sfârşit. Este un mare succes.

– Aţi lăudat-o pe ministrul Educaţiei Maia Sandu pentru modul în care a fost organizat examenele de bacalaureat. Care alţi miniştri ar trebui să ia exemplu de la dumneaei?

Am fost întrebat despre Maia Sandu şi am răspuns că este primul ministru care a luptat serios cu fenomenul copiatului la bacalaureat. Merită respectul, deşi sunt multe lucruri de îmbunătăţit. Este evident că sistemul educaţional trebuie reformat în continuare. Nu este problema închiderii şcolilor criticată de către opoziţie. În condiţiile în care tot sistemul este ineficient, nu poţi avea şcoli cu câţiva copii. Sunt sigur că sunt mulţi miniştri care au lucrat foarte mult.

– Ce sugestii aveţi pentru succesorul dvs., Pirkka Tapiola?

Îl cunosc foarte bine pe succesorul meu. Nu este doar un coleg, dar şi un bun prieten. Sunt convins că RM rămâne în mâini bune. Cu siguranţă, el va continua cursul lansat de mine de a fi mai aproape de oameni, nu doar de politicieni. I-aş sugera să călătorească mult, să descopere ţara şi să fie deschis la fel ca şi mine. Va găsi propria cale.

Interviu realizat de Vadim Vasiliu

 

 

 

The following two tabs change content below.