Ce vedeau cucutenenii în vasele lor

Crede că rolul său pe pământ este să renască arta ceramicii  cucuteniene, a culturii care a locuit cu milenii în urmă pe meleagurile noastre şi care ne-a lăsat un tezaur de neîntrecut. Născută chiar la Cucuteni, ciobuleţele şi vasele descoperite acolo au marcat-o pe viaţă. Astăzi, Ionela Mihuleac depune tot efortul să redescopere tehnicile manuale, frumuseţea decorativă şi semnificaţiile spirituale transmise de ceramica cucuteniană.

Nadea ROŞCOVANU

Modelate din lutul frământat cu mâinele şi întins cu melesteul, oalele ce se nasc din mâinele şi sufletul Ionelei sunt o încercare unică de a reproduce tehnica de confecţionare a vaselor Cucuteni.

Atât în România, cât şi în R. Moldova există ceramişti care pleacă de la stilul acestei ceramici, dar care l-au transformat artistic, executându-l la roată.

Lecţiile de istorie

Pe Ionela am descoperit-o ţinând lecţii de istorie la bâlciul olarilor de la Iurceni, le vorbea celor interesaţi despre cultura şi ceramica cucuteniană. Chiar dacă nu cumpăra, multă lume se oprea să admire lucrările inedite ale meşteriţei care, la vedere, par un pic mai stângace. „Nu prea ştie lumea de la noi despre această cultură, în comparaţie cu oamenii de dincolo de Prut”, spune Ionela. La un moment dat, de masa ei se apropie un bărbat care o salută cu nerăbdare să înceapă discuţia cu femeia.

E Adrian Musteaţă din Chişinău care a venit aici special pentru a cumpăra o statuie micuţă comandată meşteriţei încă la Festivalul „Meşterul Manole” de la Criuleni, un idol masculin, pe care nicidecum nu reuşea să-l găsească prin părţile noastre.

Îşi admiră absorbit achiziţia, i-a găsit în sfârşit pereche idoliţei pe care o procurase mai de mult tot de la Ionela şi acum se întreabă cum ar fi mai bine să le expună în colecţia personală.  Îmi vorbeşte despre Cucuteni cu pricepere şi mă asigură că odată ce descoperi această lume nu te mai poţi despăţi de ea. Ionela pare fericită de faptul că oamenii o ascultă şi că vânzările merg bine, succes garantat în promovarea scopului vieţii sale.

De vreo cinci ani de când se dedică acestei culturi încearcă să facă totul pentru promovarea ei. Consideră că nu prea ştim să o punem în valoare, ar trebui aduşi mai mulţi turişti la Cucuteni  ca să afle viaţa acestei culturi care se spune că era foarte paşnică, fapt ce i-a determinat şi dispariţia.

Universul imprimat pe lut

Ionela crede că reprezentanţii acestei culturi vedeau mai mult decât utilitarul în obiectele pe care le confecţionau. Decorurile şi culorile folosite de ei transmit o armonie a universului. Oamenii simt această pace atunci când se opresc să le admire, simt acest contact cu cosmosul pe care a avut grijă să ne transmită această cultură, fapt pe care îl spune şi un medic din Iaşi ce, de vreo trei ani, cumpară de la ea aceste obiecte şi studiază efectul desenelor lor asupra psihicului uman. „Nici nu ştiţi ce încărcătură emoţională au”, i-a confirmat medicul ceea ce simţea de fapt şi Ionela, modelând oalele de o frumuseţe deosebită . „Numai practicând cred că poţi descoperi adevărul pe care au vrut să ni-l transmită acei oameni”, îmi spune Ionela.

Practica răstoarnă teoriile

Prin 2004, când a început să lucreze această ceramică, făcea multe greşeli. De exemplu, picta oala după arderea lutului. Tot experimentând, a ajuns să descopere tehnicile de lucru Cucuteni care contrazic multe teorii arheologice. „Sunt multe lucruri pe care arheologii le speculează uneori. Eu lucrez şi-mi dau seama că de fapt aşa nu putea fi. De exemplu, cum a rămas imprimat un material textil pe fundul vasului. Arheologii credeau că rămânea imprimat atunci când se punea la uscat peste material, însă eu am ajuns la concluzia că atunci când dădeau cu melesteul pentru a întinde lutul.”

Astăzi, după multe experimente şi descoperiri, colaborează cu diferiţi arheologi care vin la ea după adevăr. Şi ea le confirmă adevărul, totul a început de la un boţ de lut.

Cucuteni este o localitate din judeţul Iaşi situată la zece km de Târgu-Frumos, în vecinătatea Cotnariului, care a dat numele celei mai importante culturi neo-eneolitice din sud-estul Europei. Primele descoperiri arheologice au fost făcute pe dealul Cetăţuia din această localitate la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Foto: Nadea Roşcovanu

The following two tabs change content below.