Ce reprezintă mesajele unioniste din dreapta Prutului

Mai mulţi candidaţi pentru Preşedinţia României au intrat în electorală cu platforme în care este prezent şi subiectul unirii Republicii Moldova cu România. Doi experţi din România, Ileana Racheru şi Eugen Străuţiu, au explicat pentru JURNAL care este miza acestei retorici unioniste promovată de unii candidaţi. Ileana Racheru a declarat că aceste mesaje poartă un caracter pur electoral în contextul în care Traian Băsescu a câştigat alegerile datorită alegătorilor din Republica Moldova şi ai celor din diaspora. Eugen Străuţiu consideră că mesajele cu caracter patriotic sunt specifice electoralelor din toate ţările democratice şi că prezintă un fenomen firesc şi obiectiv.

Racheru„Unirea R. Moldova cu România este doar un mesaj de campanie electorală”

Interviu cu Ileana Racheru, cercetător specializat în spațiul ex-sovietic la Institutul Diplomatic Român

– Stimată doamnă Racheru, retorica unionistă folosită de către candidaţii la Preşedinţia României este una asumată şi conştientă sau un mesaj electoral?

Cu siguranță, este doar un mesaj de campanie electorală. Există două argumente majore care justifică o astfel de explicație. Primul argument este însăși poziția oficială de politică externă a României cu privire la relațiile cu R. Moldova, care nu s-a schimbat în ultimii 23 de ani: România a fost primul stat care a recunoscut și a reafirmat constant acest act – independența R. Moldova.

În același timp, R. Moldova este cel mai important partener al României din afara UE, este statul cu care Bucureștiul dorește să întrețină relații privilegiate pornind de la comunitatea de limbă, istorie, cultură şi tradiţii. Cele mai importante interese ale României în relațiile cu R. Moldova sunt prezervarea identității românești a majorității populației din stânga Prutului, europenizarea R. Moldova, existența unui regim politic stabil și a unei zone de securitate la granița de est.

Al doilea argument care justifică faptul că mesajul unionist este unul conjunctural, de campanie electorală, este electoratul căruia îi este adresat acesta: nu este vorba despre electoratul din România, ci de cetățenii români din R. Moldova. Doi dintre candidații la alegerile prezidențiale din România au transmis mesaje unioniste. Monica Macovei a folosit mesajul prounionist pentru a-și ataca adversarii politici, acuzându-l pe Ion Iliescu, „părintele fondator” și mentorul PSD, că a respins unirea în 1990, ratând astfel un proiect de țară al României. Publicul căruia i s-a adresat Monica Macovei a fost în principal cel din România și, în subsidiar, cel din R. Moldova. În fața publicului din România, Monica Macovei vrea să-și discrediteze adversarii politici, dar pentru electoratul din R. Moldova, Monica Macovei promovează în special mesajul europenizării cu accent pe lupta împotriva corupției.

– Victor Ponta şi-a lansat candidatura cu mare fast şi a vorbit despre a doua mare unire a românilor. Se va întâmpla acest lucru în 2018 aşa cum spunea Ponta?

Mesajul lui Victor Ponta a fost construit pornind de la rezultatele alegerilor prezidențiale din 2009, care au fost câștigate de Traian Băsescu cu ajutorul voturilor provenite din diaspora. (Locuitorii RM care au cetățenia română l-au votat în proporție de peste 90%). Prin urmare, mesajul lui Victor Ponta a fost construit pentru a obține voturile electoratului unionist din R. Moldova (deși acesta reprezintă aproximativ 10% din totalul electoratului).

Acest mesaj are totuși un public redus, și anume electoratul unionist, nu vizează electoratul proeuropean care este mult mai mare. Victor Ponta a vorbit în timpul discursului ținut pe Arena Națională cu prilejul lansării candidaturii sale la alegerile prezidențiale despre unitatea românilor, despre posibilitatea de a sărbători din poziția de președinte „alături de români” 100 de ani de la unirea din 1918. Aceste mesaje pot fi interpretate în contextul simbolisticii populist-naționaliste promovate de PSD atât la alegerile parlamentare din 2012 – mesajul „mândri că suntem români”, cât și al imaginilor folosite în timpul ceremoniei de lansare: Poarta Sărutului, Coloana Infinitului, membrii PSD care purtau elemente ale costumului național (Daciana Sârbu și Corina Crețu).

În momentul în care candidații la diferite funcții politice nu au programe structurate de politici publice, au fost deja în funcții, și nu au implementat promisiunile din campaniile electorale, recurg la mesaje populiste (sau populist-naționaliste).

– Candidatul PNL, Klaus Iohannis, cel care i-a luat locul lui Crin Antonescu la prezidenţiale, a fost cel mai rezervat în declaraţii unioniste. De ce?

Klaus Iohannis a avut poziția cea mai moderată în ceea ce privește unirea, abordând tema doar în contextul în care presa i-a cerut un răspuns clar în acest sens. Poziția lui Iohannis s-a apropiat cel mai mult de poziția oficială a României cu privire la relațiile cu R. Moldova. Nu este exclus ca și acesta să marșeze și mai mult pe mesajul unionist în momentul în care strategii de campanie ai PNL și PDL vor „descoperi” importanța electorală a cetățenilor români din R. Moldova.

În mod sigur, după încheierea campaniei electorale, câștigătorul alegerilor prezidențiale, indiferent cine va fi acesta, va adopta în discursuri poziția oficială a României. Din nefericire, strategii de campanie, specialiștii în PR și presa din România nu au luat în considerație efectele „locale” pe care le are mesajul unionist în Republica Moldova. Este vorba despre încurajarea și susținerea discursului antiromânesc al forțelor politice pro sau finanțate de Moscova.

 

strautiu„Problema sincerităţii mesajului unionist este secundară”

Interviu Eugen Străuţiu, politolog, conferenţiar universitar, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

– Stimate domnule profesor, mai mulţi candidaţi la Preşedinţia României au susţinut unirea Republicii Moldova cu România. Unii au făcut-o mai emotiv (Monica Macovei, Victor Ponta), alţii au chemat la pragmatism (Klaus Iohannis). Cum apreciaţi aceste mesaje?

Încercăm să punem în lucru instrumentele ştiinţei politice pentru a vedea acest cumul de mesaje care diferă între ele atât ca nuanţă dar, uneori, şi ca fond. Ascendenţa mesajelor de tip patriotic culminează în campania electorală. Se întâmplă în mod obiectiv. Atunci când vizează funcţii publice, candidaţii fac apel la coeziune naţională. Este un mesaj benefic din punct de vedere politic. Pe de altă parte, nu este un mesaj greşit politic. Şi aceasta nu se întâmplă numai în România, ci în orice ţară a lumii. În orice democraţie, lucrurile funcţionează aşa. Problema sincerităţii unui asemenea mesaj este secundară. Lucrurile se întâmplă în mod obiectiv. Faptul că anumiţi candidaţi se pronunţă mai categoric sau mai puţin categoric ţine de temperamentul fiecăruia, de felul în care îşi asumă consultanţa politică de care beneficiază. Nu e prima oară şi nici ultima când asistăm la un val de asemenea mesaje.
Orice viitor lider are nevoie de coeziunea naţiunii pe care pretinde că o reprezintă şi atunci ţinteşte obiectivele care pot să adune laolaltă tot mai mulţi membri ai naţiunii pe care să o conducă.

– Totodată, sondajele realizate în România arată că 80% susţin ideea unirii celor două state româneşti. Se ţine cont şi de aceste sondaje?

Aceste sondaje trebuie să fie interpretate la nivelul exprimării emoţionale decât la nivelul exprimării raţionale. Cei care sunt întrebaţi în cadrul unor astfel de sondaje nu au cunoştinţă despre costurile unui astfel de gest politic, nici cele economice şi nici cele politice. Răspunsul lor vine dintr-o atitudine personală, instinctuală de apartenenţă la naţiune, decât de a calcula pierderi şi beneficii dintr-un astfel de gest.

– Şi Klaus Iohannis zicea că opt judeţe din România au un PIB mai mare decât cel al Republicii Moldova.

Aceste calcule economice trebuie să le facă politicienii când îţi asumă o direcţie sau alta. A conduce în mod eficient o naţiune nu înseamnă a da satisfacţie unui impuls natural. Noi trăim ca naţiune, dar trebuie să faci nişte calcule bugetare şi costuri politice. Sunt obligaţii faţă de aliaţi, sunt riscuri în relaţiile cu potenţialii adversari şi abia pe urmă tragi linia.

– Traian Băsescu a câştigat alegerile din 2009 practic cu voturile din Republica Moldova. Partidul „Mişcarea Populară” este singurul care a inclus subiectul unirii în programul său.

Se poate interpreta şi aşa. Altă interpretare este că a luat voturi suficiente din diaspora occidentală românească. E greu de spus. Nu pot spune exact de unde au venit voturile respective.

– În această campanie, avem doi candidaţi femei – Elena Udrea, din partea Partidului „Mişcarea Populară”, şi Monica Macovei, candidat independent. Monica Macovei a avut în ultima vreme un discurs consistent axat pe Republica Moldova, ceea ce nu am observat în anii precedenţi.

Poate nu v-aţi informat. Doamna Macovei a jucat un rol foarte important aici în sensul păstrării continuităţii şcolilor româneşti din Transnistria. Ea este foarte bine recepţionată în mediul profesorilor de acolo şi este un partener al guvernului de la Chişinău în aceste acţiuni. Deci, nu este de acum, doar că acum este mai cunoscută prin instrumentele specifice ale campaniei electorale.

 

The following two tabs change content below.