Ce mănâncă elevii moldoveni?

 


ALIMENTAŢIE // Creşte numărul îmbolnăvirilor cu gastrite, ulcere, alergii alimentare, colecistite şi chiar pancreatite în rândul copiilor, ca urmare a unei alimentaţii insuficiente şi incorecte

În timp ce elevii de la oraşe pot, dacă doresc, să mănânce un mic dejun şi un prânz la cantina şcolară, cei de la sate sunt nevoiţi să se mulţumească cu plăcinte, chifle sau, şi mai grav, chipsuri, pesmeţi. Directorii şcolilor din localităţile rurale spun că numărul părinţilor care solicită hrană la şcoală pentru copiii lor este mic.

Din 2010, copiii din clasele I-IV şi cei din familiile social vulnerabile iau gratis micul dejun la şcoală. Guvernul Republicii Moldova achită câte şase lei de persoană pentru masa de dimineaţă contingentului de la primare. „Aceşti bani sunt împărţiţi şi fiecare copil primeşte o anumită cantitate de alimente la micul dejun”, ne spune Raisa Garbălan, directorul adjunct din cadrul Şcolii Medii Nr. 59 „George Coşbuc” din capitală. „În meniul de astăzi avem terci cu o pârjoală şi ceai. În alte zile, putem să le oferim copiilor chisel sau compot în loc de ceai, tartine”, comunică  directorul adjunct. „Dacă doresc, elevii pot să cumpere şi chifle, care sunt de la doi lei în sus”, adaugă Raisa Garbălan.

Un prânz costă 7-10 lei

Aceasta opinează că şi alţi elevi pot să ia micul dejun sau prânzul la şcoală, doar că trebuie să plătească. „De exemplu, astăzi la prânz le oferim borş, piure de cartofi, crenvurşti şi un ceai, plus două felii de pâine”, menţionează directorul adjunct.

„Prânzul poate costa de la 7 la 10 lei, în funcţie de preferinţele elevilor. La prânz, avem de data aceasta supă de mazăre, mămăligă cu peşte prăjit şi ceai”, a menţionat Tatiana Bodiu, şefa cantinei şcolare a Liceului Teoretic „Nicolae Sulac” din capitală.

Cadrele didactice spun că unii elevi nu vin să mănânce la cantina şcolară, pentru că nu le place mâncarea. „De aceea, îi vedem cu chipsuri, pesmeţi, apă gazoasă şi alte alimente nesănătoase. Din păcate, nu putem lupta cu aceasta, deoarece elevul poate să-şi gestioneze banii cum doreşte”, opinează  Ludmila Ciobanu, directoarea liceului.

Parcă ghicind subiectul discuţiei noastre, doi elevi vin de la magazin cu un pachet de macaroane instant „Mivina”. „Este mâncare la cantină, dar eu nu vreau azi să mănânc borş”, răspunde băiatul la întrebarea noastră şi o zbugheşte spre şcoală.

Meniu-model pentru zece zile

În timp ce unii directori ridică neputincioşi din umeri, şefa Liceului „Petru Movilă” din Chişinău spune că, dacă intră dimineaţa în incinta instituţiei de învăţământ, elevii ies după ce termină orele. „Am avut un incident acum câţiva ani şi de atunci am instituit un regim strict în şcoală. În ce priveşte alimentaţia, aceştia pot să vină cu mâncarea de acasă şi să se aşeze în cantina şcolară sau să cumpere aici chifle, plăcinte, pe care le pregătim pe loc, ceai, compot, la micul dejun. La prânz, elevii pot să aleagă între o masă de 7 lei şi alta de 10 lei, în funcţie de preferinţele şi posibilităţile acestora”, comunică directoarea.

Potrivit Angelei Fesun, metodist responsabil pentru alimentaţia copiilor din cadrul Direcţiei Generale Educaţie Tineret şi Sport din Chişinău, meniul pentru micul dejun este unic pentru fiecare sector. „Se elaborează un meniu-model pentru zece zile, care este trimis şcolilor”, susţine Fesun.

Aceasta a menţionat că salariaţii cantinelor sunt plătiţi din cei şase lei alocaţi de Guvern. Pe de altă parte, Mariana Goraş, şef adjunct al Direcţiei învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei, susţine că salariile acestora nu sunt achitate din aceşti bani.

„Băiatul meu s-a îmbolnăvit de gastrită”

Alta este situaţia elevilor din localităţile rurale. În timp ce copiii din ciclul primar şi cei din familiile social vulnerabile sunt asiguraţi cu mic dejun, ceilalţi se descurcă aşa cum pot. „Nu este nicio posibilitate ca băiatul meu, care este în clasa a 11-a la liceul din satul Zăbriceni, să mănânce la şcoală. A fost o brutărie, de unde mai puteau cumpăra nişte chifle sau plăcinte, însă s-a închis şi aceea”,  ne spune Adela Postolachi, din satul Terebna, raionul Edineţ.

Aceasta susţine că, în această situaţie, copiii trec strada şi intră în barul de peste drum, de unde îşi cumpără şi ei ce găsesc. „Dacă sunt chifle sau plăcinte, e bine. De cele mai multe ori, aceştia ies cu chipsuri, apă gazoasă, iar unii copii care sunt lăsaţi de capul lor, vin ameţiţi la lecţii. Din cauza acestei alimentaţii, băiatul meu s-a îmbolnăvit de gastrită”, opinează femeia care adaugă că este asistentă medicală în localitate.

Deşi a încercat să pună problema alimentaţiei la instituţia de învăţământ, nu s-a reuşit rezolvarea acestei situaţii. „Mi-au spus că numărul doritorilor de a lua micul dejun sau prânzul la şcoală este mic”, conchide femeia. Am încercat să vorbim şi cu administraţia liceului, dar nu ni s-a răspuns la telefon.

„Dacă am bani, le dau, dacă nu…”

În altă localitate, aceeaşi situaţie. „Am doi copii, unul în clasa a cincea, altul într-a noua, care învaţă în satul Capaclia, nu la noi în localitate”, ne spune Alexandru Moraru, din satul Pleşeni, raionul Cantemir. Acesta menţionează că cei doi pot să cumpere câte o chiflă şi un ceai. „Dacă am bani, le dau, dacă nu…”, întrerupe gândul şi convorbirea.

Directorul instituţiei de învăţământ din Capaclia, Tamara Palin, ne-a spus că elevilor li se serveşte la dejun un ceai şi o tartină, iar la prânz li se dă felul doi, care presupune un terci şi bucate din carne sau peşte, totul din subvenţiile guvernului. „Aceasta din cei şase lei pe care ni-i dă primăria. Ceilalţi elevi îşi cumpără pateuri, poate chifle, deoarece nu le putem oferi nimic”, comunică directoarea. „Pentru a-i putea hrăni pe toţi, ar trebui să avem un număr mai mare de elevi. Nu putem prepara mâncare doar pentru 10 – 15 copii”, menţionează Tamara Palin. Aceasta mai adaugă faptul că a fost organizată o adunare cu părinţii, în care s-a pus problema alimentaţiei, mai ales în perioada de primăvară, când ştim că, după ore, copiii se duc acasă şi mai muncesc fizic. „Le-am propus ca fiecare părinte să achite câte 60 de lei pe lună pentru alimentaţie. Unii nu au fost de acord, pentru că nu au aceşti bani. Acum elevii se descurcă cum pot, se duc la magazinul de alături, unde îşi cumpără pateuri, chiar şi ceai se vinde”, conchide directoarea.

Cinci mese pe zi

Medicii spun că alimentaţia precară a copiilor a dus la incidenţa mare a gastritei, ulcerului, alergiilor alimentare, colecistitei şi chiar a pancreatitei. „În mod normal, un copil trebuie să aibă cinci mese pe zi, care să conţină diferite terciuri, supiţe, proteine, peşte, fructe şi legume”, a declarat pentru JURNAL Svetlana Bădărău, doctor gastroenterolog. Aceasta mai menţionează că şi calitatea precară a alimentelor acţionează negativ asupra sănătăţii copiilor. „Peştele şi legumele sunt preparate chimic pentru a rezista. Din această cauză, am avut intoxicaţii cu diferite alimente. Vreau să menţionez că trebuie să acordăm o atenţie deosebită  alimentaţiei copiilor tot anul, dar primăvara este perioada în care bolile gastrice se acutizează”, ne avertizează specialistul.

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)