Ce mănâncă elevii moldoveni?

SĂNĂTATE// „Alimentaţia corectă în anii de şcoală ar face ca populaţia adultă să fie sănătoasă”

 

Ordinul emis recent de Ministerul Sănătăţii (MS), prin care se interzice folosirea unor produse alimentare nocive pentru sănătatea copiilor în cantinele şcolare, nu va fi respectat în timpul apropiat în şcoli. Şefii de cantine ai liceelor din Chişinău declară că lista  produselor alimentare este prea generală şi neclară, iar bufetele şcolare comercializează şi azi produse interzise de ministerul de resort.

 

Victoria POPA

 

Prin această dispoziţie, autorităţile îşi pun scopul să asigure sănătatea nutriţională şi asigură accesul copiilor la produse alimentare sănătoase. În afară de faptul că se interzice folosirea unor produse alimentare nocive pentru sănătatea copiilor, agenţii economici vor trebui să-şi ridice tarabele care se află pe o rază de până la 100 m de unităţile de învăţământ.

„Această premisă a educării unui comportament alimentar adecvat va reduce cu mult stările morbide şi va favoriza evitarea bolilor de nutriţie şi de metabolism, a bolilor sistemului endocrin, aparatului digestiv, sângelui şi sistemului hematopoietic”, scrie în comunicatul MS. În lista produselor intră cele cu un conţinut ridicat de zahăr, gustările cu multe grăsimi,  precum şi cele sărate, fiind incluse şi mâncărurile cu aditivi alimentari şi băuturile energizante.

Fără ciocolată şi pateuri în cantinele şcolare

Solicitată de JURNAL, Georgeta Simon, gastrolog-pediatru la Centrul Mamei şi al Copilului din Chişinău, salută focusarea atenţiei publice asupra problemelor pe care le întâmpină preşcolarii şi şcolarii. „În această perioadă părinţii se axează de obicei mai mult pe necesităţile materiale, spirituale ale copiilor, nu şi alimentare. Şi atunci cronicizarea patologiilor gastrointestinale începe de la vârsta de 7-12 ani. Dacă în clasele primare ei mai au şi câte o punguţă de acasă, în clasa a cincea şi mai departe ei se ruşinează cu pachetul de acasă”.

 

Ce spun gastrologii?

 

Georgeta Simon crede că la vârsta, prepubertară, cantina şcolară ar avea rolul esenţial în alimentaţia funcţională, care nu este dietetică, dar una sănătoasă pentru copii. Potrivit ei, în ultimul timp, tot mai mulţi părinţi se adresează cu copiii la medici gastroenterologi şi li se atestă dereglări funcţionale ale tractului digestiv, îndeosebi dereglări funcţionare gastrice şi biliare care ţin în mare parte de calitatea alimentaţiei. „Alimentaţia corectă în anii de şcoală ar face ca populaţia adultă să fie sănătoasă. În prezent, adulţii din R. Moldova, la o vârstă tânără, de 25-30 de ani, acuză maladii cronice, transformate apoi în formaţiuni maligne cu un pronostic nefavorabil”, explică specialistul în gastrologie, Georgeta Simon.

 

Listă neclară

 

Ne-am convins prin comunicarea cu mai mulţi şefi de cantine ai instituţiilor de învăţământ din Chişinău că ştiu despre ordinul emis, însă lista alimentelor interzise este una confuză pentru ei.

 

Solicitată de JURNAL, şefa cantinei Liceului Teoretic „Gh. Asachi”, Tatiana Morari, spune că lista alimentelor nerecomandate copiilor este neclară. „Mai sunt unele puncte care trebuie precizate. De exemplu, mezelurile. În cazul dat trebuie specificat. Noi şi aşa nu folosim niciodată afumăturile în alimentaţia copiilor. Copiii în cantina noastră se alimentează cu crenvurşti şi salam, safalade, iar bucatele se pregătesc  după un meniu bine stabilit, care în niciun caz n-ar afecta sănătatea copiilor”. Fiind întrebată dacă în bufetul din cantină sunt produse interzise de MS, Tatiana Morari a menţionat că, „în prezent, sunt în vânzare ciocolate la bufet, dar după ce vor fi vândute, nu vom mai primi. Noi suntem întreprindere de stat şi ceea ce am primit oficial vindem”.

 

De ce trebuie scoase bomboanele? 

 

Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi şefa cantinei din cadrul Liceului Teoretic „N. Sulac” din Chişinău, Tatiana Bodiu. Referindu-se la produsele alimentare cu valoarea energetică de 300 kcal şi mai mult la 100 g de produs, şefa cantinei a precizat, că „un copil la dejun primeşte 15 grame de unt, iar în terciuri se pun 3,5 grame de unt. Toţi şefii de cantină sunt în aşteptarea unei decizii suplimentare din partea MS”, a spus ea.

 

„Noi scoatem copiii în drum cu un asemenea ordin, pentru că unele produse din listă copiii le consumă şi acasă. În cantină mâncarea este pentru copii, nimic nu se prăjeşte, totul se fierbe. De ce trebuie scoase bomboanele? La cantină se vând bomboane bune, fără termenul expirat, dar în stradă se vinde orice. Copiii merg la gheretă şi cumpără cafea, bomboane, pateuri de la bătrâne, care pot fi şi expirate”, îşi spune părerea directorul Liceului Teoretic „Nicolae Sulac”, Ludmila Ciobanu.

 

Lista alimentelor interzise nu se bazează pe cercetări

 

Solicitată de JURNAL să-şi expună părerea despre modalităţile de respectare a ordinul emis de MS, şefa Secţiei Sănătatea Copiilor şi Tinerilor de la Centrul Naţional de Sănătate Publică, Mariana Tutunaru, nu ne-a răspuns, pretextând că este foarte ocupată: „Daţi-mi voie să lucrez!”. În locul ei a răspuns medicul igienist Tatiana Dănilă, care a comunicat pentru JURNAL că lista alimentelor interzise este întocmită nu în baza cercetărilor, dar cu scopul de a preveni unele maladii, printre care şi obezitatea, care pot fi evitate printr-o alimentaţie corectă încă din anii de şcoală. Întrebată dacă a fost fixată o dată când se va efectua un control privind respectarea ordinului menţionat, medicul a spus că dispoziţia MS este abia în proces de implementare.

Lista produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor

 

1.      Produse alimentare cu conţinut de zaharuri 15 g şi mai mult la 100 g produs (caramele, ciocolată, bezele, conuri de zahăr, rulouri cu fructe, prăjituri cu ciocolată şi cremă, brânzică glazurată în ciocolată, caramel din porumb, alte produse similare).

2.      Produse alimentare cu conţinut de grăsimi de 20 g şi mai mult la 100 g produs (chipsuri, hamburgeri, gogoşi, sandwich-uri, pizza, produse prăjite în friteuză, inclusiv pateuri, cartofi prăjiţi în ulei, alte alimente preparate prin prăjire, maioneză, brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conţinut de grăsime peste 20%, mezeluri, slănină de porc şi de oaie, arahide şi toate tipurile de nuci şi alte produse similare).

3.      Produse alimentare care conţin grăsimi hidrogenizate (margarină şi alte produse similare preparate pe bază de grăsimi hidrogenizate).

4.      Produse alimentare cu conţinut de sare de 1,5 g şi mai mult la 100 g produs (biscuiţi săraţi, covrigei săraţi, sticksuri sărate, snacksuri, alune sărate, seminţe sărate, brânzeturi sărate, alte produse similare).

5.      Produse alimentare cu valoarea energetică de 300 kcal şi mai mult la 100 g produs.

6.      Produse alimentare cu adaos de aditivi alimentari (băuturi nealcoolice cu adaos de aditivi alimentari, băuturi pentru sportivi, produse de preparare rapidă, gume de mestecat).

7.      Băuturi energizante (cafea sau alte produse similare).

8.      Condimente: oţet, muştar, piper, hrean, ketchup, ardei iuţi şi alte produse similare.