Ce facem cu alegerile preşedintelui?

Voi încerca să punctez anumite elemente, deja clare pentru societate:

PCRM a pus condiţii nu doar inacceptabile pentru AIE, dar şi ineficiente pentru soluţionarea problemei, deoarece raportul de forţe nu se poate schimba suficient de mult prin alegerile anticipate.

Victor V. GUZUN

La rândul său, AIE necesita alegerea președintelui din mai multe cauze presante, cele mai importante fiind riscul de compromitere a actului de guvernare şi atingerea masei critice de nesatisfacție din partea alegătorilor.

În acest context este evident ca avem o criză constituțională, întrucât Legea supremă a statului nu oferă soluții pentru depăşirea acesteia. Pur logic, altă soluție decât modificarea Constituţiei nu există. O modificare care ar fi percepută drept una legitimă, și nu manipulatorie. Spre exemplu, la alineatul (5) al Articolului 78 ar putea fi adăugată clauza de alegere a preşedintelui la aceeaşi dată ca şi alegerile în noul Parlament.

În forma finală acest alineat ar suna (aproximativ) astfel (formula existentă + amendamentul):

„(5) Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.” Pe parcursul acestor alegeri prin vot direct este ales şi Preşedintele Republicii Moldova.

Care ar fi efectul acestui amendament? În primul rând, vor avea loc alegerile anticipate, precum prevede Constituţia. În al doilea rând, va fi ales preşedintele ţării. Şi în al treilea rând, va fi creat un mecanism eficient de depăşire a crizei, aplicabil și pentru repetarea situației.

Poate să apară întrebarea: de ce nu doar alegerea prin vot direct? Răspunsul îl putem regăsi în realităţile și istoria RM, în evenimentele ce nu se doresc repetate. Amendamentul propus va conduce la existența a două mecanisme de alegere a președintelui – cel în vigoare, cu 61 voturi în Parlament, ceea ce este preferabil, deoarece va reflecta mai exact raportul de forțe și va presupune o eficiență mai înaltă a guvernării datorită susținerii obținute din partea factorilor de decizie. Al doilea mecanism, cel de alegere a preşedintelui pe parcursul alegerilor anticipate prin vot direct, este de asemenea legitim, în mod deosebit prin faptul că electoratul va fi arbitrul care va soluţiona decisiv problema.

Mai există încă un beneficiu implicit în apariţia celui de al doilea mecanism, acesta fiind un factor ce i-ar ţine în şah pe politicieni şi i-ar face mai cooperanţi.

Înțeleg că intransigența demonstrată de politicieni a ajuns la un nivel când o decizie principială pare destul de problematică. Însă spunea Winston Churchill cu mulți ani în urmă: „Demnitarii de stat se gândesc la generaţiile următoare, iar politicienii, la alegerile următoare”. Rămâne de văzut dacă în Republica Moldova avem demnitari de stat sau doar politicieni…

The following two tabs change content below.