Ce crede un profesor austriac despre acţiunile de reformare a învăţământului superior din RM

Universităţile din R. Moldova au rămas încremenite în perioada sovietică. Deşi în perioada 2010-2014 au fost înregistrate anumite eforturi de reformare a învăţământului universitar, acestea au fost abandonate de teama unor rectori de a rămâne fără studenţi, opinează Horea Balomiri, profesor austriac ce predă de trei ani germana la mai multe instituţii de învăţământ superior din Chişinău.     

Horea Balomiri predă germana la mai multe universități din Republica Moldova. S-a născut la București și a absolvit Facultatea de Științe Politice și Filozofie a Universităţii din Viena și Institutul de Științe Politice din Paris. A ajuns la Chișinău în urma unui concurs pentru funcţia de profesor universitar organizat de Agenția austriacă pentru Cooperare Internațională în Educație și Cercetare.

În 2014, în primul an de ședere la Chișinău, a predat germana la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii de Stat din Moldova. Acum predă un curs de germană la aceeaşi universitate, la Universitatea Tehnică a Moldovei și la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. În urma celor trei ani de activitate didactică la instituţiile de învăţământ superior moldoveneşti, spune că a avut mulţi studenți talentaţi, cu mulţi dintre ei „se poate lucra foarte bine”. De asemenea, a insistat să spună că a avut o experiență interesantă trăită împreună cu colegii săi moldoveni.

Opinează că sistemul de învățământ universitar din R. Moldova este complet nereformat. Datorită faptului că este examinator la limba germană pentru acordarea certificatelor internaționale, contactează cu elevi din mai multe școli din Chișinău, fapt ce îi oferă posibilitatea să cunoască problemele educaţiei moldoveneşti din interior. „Practic, cei mai buni elevi merg la studii în străinătate, în universități este același lucru, mulţi studenți pleacă în timpul anilor de studii”, relatează el.

„După reforma din anii 90, când au fost suprimate examenele de admitere, universitățile au avut un număr mare de candidaţi, acum însă, în condiţiile crizei demografice, instituţiile de învăţământ superior au ajuns să depindă de numărul de studenţi. Astăzi, vin la studii tot mai puțini tineri. În consecinţă, în multe grupe nu mai există disciplina necesară pentru a putea preda în mod normal. Încep cu trei grupe și, după doi ani, nu mai rămâne decât o grupă jumătate. Pleacă. Mulți îşi întrerup studiile, mulți absentează pur și simplu”, spune profesorul.

„Universitatea Tehnică din Moldova, superioară celorlalte universități”

Din cele trei universități la care predă, susține că Universitatea Tehnică este superioară. „Situația acesteia, din punct de vedere material și al imaginii sale, este superioară celorlalte instituţii de învăţământ superior. De altfel, UTM este singura instituţie de învăţământ superior care are o adresă de e-mail, și nu adrese personale ca în cazul celorlalte”, ne-a spus Horea Balomiri.

Din punct de vedere didactic, diferența dintre metodele de predare pe care le cunoaște și cele aplicate aici este considerabilă. Deși universitățile moldoveneşti au trecut la procesul Bologna, metodologia predării a rămas în bună parte sovietică, metodologie ce nu mai există în Vest de 20–30 de ani. Ca rezultat, „evident că apar diferențe legate de formalități, de felul de examinare. Este foarte greu să rămâi consecvent în aplicarea metodelor moderne. În plus, tradiţia examenelor din universitățile de aici nu permite acest lucru. Unii șefi de catedre sunt mai liberali şi încurajează alte metodologii, sunt de acord să schimbe curricula, alții însă se împotrivesc oricăror modificări”, a observat el.

Cu toate acestea, Horea Balomiri spune că face tot posibilul să predea după metodologia pe care o cunoaşte. „În același timp, sunt obligat să respect cerințele formale venite din partea universității și, de cele mai multe ori, dar nu întotdeauna, găsim un compromis”, râde profesorul.

Fideli metodelor sovietice

Despre rezultatele studiilor la facultățile de limbi străine, ne-a comunicat că în instituţiile în care se aplică metodologia nouă, rezultate se văd. Însă acolo unde studiile se fac după metodologia veche, rezultatele sunt modeste. Şi asta pentru că nu există un plan clar ce ar trebui să stabilească profilul unui student de la filologie. Prin urmare, studenții care absolvesc facultățile de limbi străine au nivele diferite. Chiar și în cadrul unei grupe, diferențele de nivel sunt extreme – unii studenţi ajung în trei ani de studii la nivelul B 2, alții la nivel B2+, iar alții nu sunt nici la nivelul A2, afirmă profesorul.

Mulți studenți, potrivit profesorului, profită de lacunele sistemului, de nevoia acută de mijloace studenţi. Sistemul îi promovează oarecum pe cei care vor să obțină mai ușor o diplomă chiar şi cu preţul unei instruiri fără calitate. Mulți studenți nu ajung la nivelul care i-ar ajuta să aplice pentru bursele oferite de Austria , Germania, unde e necesar nivelul B1. Ajung foarte puțini la nivelul care le-ar permite să plece”, ne-a mai spus lectorul.

Dificultățile care împiedică

Horea Balomiri explică această situaţie a învăţământului şi din cauza burselor pe care le acordă România şi Rusia. Aceste burse sunt prezentate drept asistenţă, dar puțini studenţi se întorc în Moldova. „O diplomă din Rusia sau România pe piața muncii, chiar și în Moldova, valorează mai mult în comparație cu cele de aici. În aceste condiţii, universitățile moldoveneşti ar trebui să găsească soluții. Există parteneriate cu universități care oferă programe cu diplomă dublă. De exemplu, există un program al Agenției Austriece pentru Dezvoltare menit să sprijine instituțiile de învățământ superior pentru a identifica parteneri în străinătate, pentru a dezvolta programe şi proiecte de cercetare comune. Aceasta ar putea fi o soluţie pentru a evita exodul elitelor”, sugerează profesorul.

Învăţământul superior din R. Moldova necesită reformat, în opinia sa, în special în condiţiile în care există studii care oferă propuneri concrete. „Proiectul TEMPUS, de exemplu, este un program al UE în domeniul educației ce prevede un plan precis de reformă pentru sistemul universitar, cu o foaie de parcurs pentru diferite acţiuni, plecând de la o estimare realistă a evoluției demografice. La elaborarea acestui studiu au participat şi rectorii principalelor universități din R. Moldova. Numai că totul  a rămas la nivel de proiect, rectorii marilor universități au fost de acord cu reforma, pentru că le-ar aduce studenți, iar cei ai universităţilor mici sunt împotrivă, pentru că ar dispărea”, relevă el.

Proiectul TEMPUS, rămas pe hârtie

Totodată, profesorul a recunoscut că reformele în educație sunt de lungă durată și că au fost făcuţi pași importanți între 2010 şi 2014 în direcția bună. După 2014 însă lucrurile, cel puțin la nivel universitar, s-au oprit. O altă problemă în opinia profesorului austriac este  problema evaluării: „În R. Moldova nu există o agenție de evaluare a performanței universitare pe care o au celelalte state, agenţia care ar asigura calitatea studiilor universitare”.

Horia Balomiri menţionează că, în ultimii ani, a crescut numărul celor care vor să studieze germana atât în licee, cât și în universități însă, din păcate, există puţini profesori. Cei mai buni profesori optează pentru alte joburi cu salarii mai mari, iar mulţi din cei rămaşi nu au de multe ori nici pregătirea necesară pentru a preda germana în liceu”.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa