Ce are în comun Snowden şi Procuratura Generală

 

Veaceslav Soltan la Washington, Casa Albă

Până în 2015, Republica Moldova va implementa un plan de acţiuni menit să combată crimele cibernetice

La începutul lunii octombrie, Procuratura Generală a făcut public Planul comun de acţiuni în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice. Planul presupune colaborarea a 12 instituţii de stat în vederea combaterii criminalităţii cibernetice. Conform acestui plan, se vor realiza anumite „black lists/liste negre” care vor fi baze de date cu informaţii despre site-uri cu conţinut ilegal.

Printre instituţiile care vor colabora în acest sens se numără Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul de Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Apărării ş.a. Planul de acţiuni a intrat în vigoare de la semnarea acestuia de către şefii celor 12 instituţii la 30 septembrie curent.

Se va crea un sistem de baze de date închis

Planul va fi implementat în decurs de doi ani până pe 31 decembrie 2015. Potrivit serviciului de comunicare al Procuraturii Generale, acesta are drept scop ajustarea legislaţiei naţionale la prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică. Documentul prevede instituirea pe lângă procurorul general a unui comitet naţional de răspuns la incidentele de securitate cibernetică.

Se va forma şi un sistem de baze de date pe care îl va putea accesa doar autorităţile responsabile. Această bază de date va conţine date privind „ameninţările, vulnerabilităţile şi incidentele de securitate cibernetică identificate sau raportate”.

Înţelegerile încă nu au fost semnate

Un punct din acest plan de acţiuni presupune elaborarea şi încheierea acordurilor voluntare şi a convenţiilor la nivel local între autorităţile publice şi furnizorii de servicii internet privind procedura de blocare şi de închidere a site-urilor ilegale. Aceste acorduri voluntare urmează să fie încheiate cu toate instituţiile de stat participante la planul de acţiuni. Veaceslav Soltan, şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii, a declarat pentru JURNAL că asemenea înţelegeri încă nu au fost semnate. Deocamdată s-au realizat doar întrevederi cu reprezentanţii companiilor care oferă servicii internet. Scrisori oficiale pentru realizarea acestor acorduri benevole urmează a fi redactate.

Acest punct din planul de acţiuni a fost cel mai citat în spaţiul mediatic. Primii care s-au sesizat pe marginea acestei prevederi sunt administratorii site-ului Unimedia.info. Aceştia se întreabă care este rostul acestei prevederi, luând în consideraţie că profesioniştii domeniului ciberneticii vor găsi metode de evitare a filtrelor interne prin soluţii tehnice, precum sunt serverele proxy.

Pe portalul de ştiri a fost organizată şi o dezbatere la acest subiect la care au participat antreprenorul IT Vitalie Eşanu şi procurorul Veaceslav Soltan.

„Nu ne orientăm spre site-uri mass-media”

JURNAL l-a contactat pe Veaceslav Soltan pentru a afla de ce este nevoie de acest plan de acţiuni. „Am explicat destul de clar că nu este vorba de blocarea site-urilor. Acest punct prevede mecanisme de interacţionare cu providerii pentru a elucida acţiuni ilicite realizate de către o anumită companie care funcţionează în domeniul IT. Punctul final ar putea fi blocarea site-ului doar numai dacă va fi o încheiere a instanţei de judecată. Noi nu ne orientăm la site-urile de mass-media”.

Procurorul spune că, prin acest plan de acţiuni, se urmăreşte apărarea drepturilor cetăţenilor conform constituţiei şi asta deoarece la procuratură se înregistrează foarte multe plângeri de la persoane care sunt denigrate în spaţiul virtual, este vorba despre protejarea drepturilor de autor. „De când lucrăm numai un site a fost închis prin hotărâre de judecată, freetorrents.md.”

Black Lists

Potrivit lui Soltan, procuratura nu se poate autosesiza. Doar o persoană ale cărei drepturi au fost încălcate de activitatea unui site poate depune o sesizare la organele responsabile. După care, procuratura va iniţia o anchetă. „Noi sesizăm provider-ul sau administratorul de pagină ca să elucideze lacunele. Noi le vom oferi un termen de 30 de zile. În cazul în care nu se vor lichida lacunele, vom avea dreptul să ne adresăm în instanţă. Dacă instanţa va emite o asemenea hotărâre, se va ajunge la sancţiuni”.

Pentru a organiza un sistem mai eficient de identificare a surselor de infracţiune, se vor crea anumite „black listis / liste negre” la care vor avea acces doar persoanele autorizate. „Noi ajustăm legislaţia noastră la cea europeană. În Europa, sunt liste pe care se află site-uri pasibile de a fi blocate”, conchide Soltan.

Procuratura, pe urmele NSA

Vitalie Eşanu a declarat pentru JURNAL că este foarte puţin probabil ca providerii să ofere procuraturii informaţii despre site-uri în mod amiabil, deoarece providerii ţin la clienţii lor. Vitalie Eşanu consideră că procuratura noastră vrea să preia experienţa SUA în spionarea cetăţenilor.

În acest sens, face trimitere la faptul că procurorii au avut multe traininguri în SUA. Specialistul în IT face conexiune între scandalul de la Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a SUA, în care a fost implicat Edward Snowden.

„Snowden a dezvăluit că Statele Unite spionează cetăţenii săi, dar şi cetăţeni din străinătate. Această agenţie acumulează date din întregul internet, spionează chiar şi convorbirile telefonice. Astfel se creează un fel de profil electronic al cetăţeanului după modelul Facebook. Pe acel profil sunt date despre interacţiunile tale, despre mail-uri. Procuratura RM vrea să realizeze acest plan în Republica Moldova”, conchide Vitalie Eşanu.

Vadim Vasiliu

 

The following two tabs change content below.