Cât de serioasă este ameninţarea rusească pentru UE

Dezvăluiri detaliate ale unui angajat al serviciilor secrete ungare despre practicile FSB, GRU şi SVR

Ferenc Katrein

Ferenc Katrein a lucrat pentru Biroul de Securitate Naţională (NBH) al Ungariei şi pentru Biroul de Ocrotire a Constituţiei (AH) între 2000 şi 2013. Este specializat în domenii precum extremismul, în special extrema dreaptă, terorismul internaţional şi contraspionajul. Funcţia cea mai înaltă pe care a deţinut-o a fost director executiv responsabil de operaţii, ulterior a devenit consilier şef al directorului general. În prezent, locuieşte în străinătate. Reluăm un fragment din acest interviu publicat pe index.hu

– De ce ai decis să părăseşti serviciul?

Am plecat deoarece valorile profesionale şi principiile cu care am crescut nu au fost respectate în ultima perioadă a serviciului meu.

– Ştii cumva dacă ofiţerii specializaţi în combaterea activităţilor serviciilor secrete ruseşti sunt marginalizaţi în cadrul serviciului ungar?

Din păcate, câţiva experţi internaţionali au fost redirecţionaţi spre alte domenii din cauza constantelor reorganizări şi aşa-zisei optimizări.

– Crezi că atitudinea politică faţă de Rusia s-a schimbat şi serviciile au fost obstrucţionate la nivel politic?

Da. Nu am avut voie să îndeplinim misiuni active prevăzute de obligaţiile noastre profesionale şi cooperarea internatională a fost mai puţin intensă decât în anii precedenţi. Trebuie să subliniez că am fost în structură până în 2013, acum este o altă conducere despre care nu pot să vorbesc. Actualul director general nu cred că ar avea legături cu Rusia din cauza vârstei sale.

Se ştie că serviciile ruseşti îşi planifică acţiunile cu 10–20 de ani înainte. Ei construiesc carierele agenţilor implantaţi în ţările în care au interese, în domenii precum politică, energetică, de apărare a legii, al apărării, în domeniul educaţional, cercetare ştiinţifică, media etc. Ruşii au văzut în 1988-1989 că sfera de influenţă a Uniunnii Sovietice a început să se reducă şi, odată cu tranziţia la democraţie în Europa de Est, au trimis intensiv în aceste state agenţi ilegali.

 – Pe o scară de la unu la zece, cât de serioasă este ameninţarea rusească în Europa?

Nouă sau zece, la cel mai înalt nivel. Am urmărit evenimentele de la Koln, în cadrul cărora au fost atacate mai mute femei şi mi-am dat seama cât de frumos a fost construită această strategie. A fost declanşată o ofensivă secretă împotriva Uniunii Europene, este vorba de operaţii în care ruşii au o experienţă profesională serioasă, iar tradiţia este de partea lor. Rusia joacă un rol important în criza migranţilor şi, în special, în folosirea acesteia pentru propagandă.

– Ai putea să spui câţi agenţi ruşi sunt în prezent în Ungaria? Fostul premier Ferenc Gyurcsány a vorbit recent despre 600-800… 

Cuvântul „agent”, din punctul de vedere al serviciilor secrete, este absolut impropriu. Dacă a avut în vedere ofiţerii activi, acest număr este exagerat. Dar dacă a avut în vedere reţeaua complexă a conexiunilor folosite de serviciile ruseşti pentru a servi interesele lor, inclusiv agentura ascusă, acest număr este mai aproape de adevăr. Numărul exact îl ştiu doar agenţiile care trimit ofiţeri, Agenţia de contaspionaj din Ungaria vorbeşte doar despre „indivizi suspectaţi de spionaj”, depinde cum sunt numiţi aceştia: diplomaţi sau grupul care nu face parte din această categorie, este vorba de cei acreditaţi la ambasade. În spatele funcţiilor tradiţionale, care oferă imunitate diplomatică, există o seamă de indivizi conectaţi la diferite companii de stat sau companii protejate de stat, din domeniul aviaţiei, agenţii de turism, centre culturale, instituţii de educaţie şi instituţii media de stat.

În plus, este greu de spus o cifră exactă, deoarece aceste servicii secrete acţionează pe regiuni, şi nu în anumite state. Se întâmplă ca un diplomat acreditat în Ungaria să acţioneze ca ofiţer sub acoperire diplomatică în statele vecine.

 – Câţi din cei 50 de diplomaţi ai Ambasadei Ruse la Budapesta sunt ofiţeri de informaţii şi ce crezi despre ei?

Depinde de câţi din aceşti angajaţi pot fi plasaţi în categoria „suspectaţi de spionaj”, în plus, numărul acestora depinde şi de situaţia geopolitică şi politică a unei ţări. Aş spune 30-40% la care aş adăuga categoriile menţionate mai sus, dar să nu ne oprim la ambasade. Totuşi imunitatea este acordată de paşapoatele diplomatice, serviciul de paşapoarte trebuie verificat de asemenea, fie că acest act aparţine unui journalist al unei companii media de stat, fie unui funcţionar al unui centru cultural.

– Cât de diferite sunt profilele celor trei servicii secrete ruseşti, FSB, SVR şi GRU în activităţile lor în Ungaria?

Toate cele trei sunt prezente în Ungaria, înainte aveam cu acestea relaţii printr-un ofiţer de legătură. Ceea ce e important de ştiut despre lumea serviciilor secrete este că în anumite probleme acestea cooperează, chiar dacă sunt pe poziţii diferite. Obiective comune pe care le-am avut cu aceste servicii au fost crima organizată, combaterea terorismului, unde am făcut înţelegere cu diavolul dacă a fost nevoie. Contraspionajul este mult mai rigid şi închis în această privinţă.

SVR are de-a face cu sarcini tradiţionale în domeniul informaţiilor din domeniul ştiinţei, tehnologiei, media şi UE. FSB este câinele de pază, ei sunt responsabili de operaţiunile tehnice, de protecţia a reprezenaţelor ruseşti în străinătate, serviciilor diplomatice, monitorizare etc. GRU este specializat în obţinerea informaţiei despre NATO şi militari. Şi dacă ne amintim despre ceea ce s-a întâmplat în Muntenegru în octombrie 2016, tentativa de lovitură de stat şi de asasinare a premierului, ei sunt responsabili pentru aceste lucruri murdare.

Nu cred că cineva din serviciile secrete ungare se teme de GRU, care, evident, este o organizaţie foarte bine construită, cu tradiţie îndelungată, dar noi ştim şi înţelegem felul lor de a acţiona.

 – Câţi spioni ilegali ruşi ar putea fi astăzi în Ungaria?

De găsirea şi verificarea lor se ocupă un deparment separat, deoarece aceşti agenţi provoacă cele mai mari pierderi. Se ştie că serviciile ruseşti îşi planifică acţiunile cu 10–20 de ani înainte. Ei construiesc carierele agenţilor implantaţi în ţările în care au interese, în domenii precum politică, energetică, de apărare a legii, al apărării, în domeniul educaţional, cercetare ştiinţifică, media etc. Ruşii au văzut în 1988-1989 că sfera de influenţă a Uniunnii Sovietice a început să se reducă şi, odată cu tranziţia la democraţie în Europa de Est, au trimis intensiv în aceste state agenţi ilegali.

Şi acum această generaţie de agenţi sunt aproape de retragere, prin urmare, caută oportunităţi pentru a construi o nouă reţea în statele UE.

 – Cât de frecvent recrutează ruşii politicieni europeni sau inflitrează organizaţii de stat ale statelor europene?

Sunt urmăriţi în primul rând politicienii care au putere de decizie şi cercurile strânse ale acestora, experţii, consilierii sunt ţintele primare pentru toate serviciile secrete din lume. Nu este absolut necesar să te apropii de politicieni importanţi, e suficient să-ţi creezi anumite pârghii pentru a-i putea manipula. Iată de ce cred că este important de a pune experţii externi, consilierii sub supraveghere..

 – Admiţi că înainte de 1989 toţi ungurii erau supuşi ruşilor şi lucrau pentru URSS?

Evident, dar nu numai maghiarii, oricine, începând cu Cehoslovacia, RDG şi terminând cu Cuba. Serviciile secrete cehoslovace erau folosite în special pentru operaţiunile transatlantice. Orice agenţie a avut profilul său. De exemplu, ungurii trebuia să colecteze sistematic informaţii despre Vatican. A existat o cerere constantă a ruşilor pentru tehnologia aflată sub embargo. Mai mult, o parte importantă a activităţilor jurnalistice au fost sub responsabilitatea serviciilor secrete ungare. O altă misiune a ungurilor a fost edificarea unor linii de informaţii ilegale pentru camarazii sovietici, agenţi care urmau să fie lansaţi în Vest după ce petreceau o perioadă îndelungată în Ungaria.

– Ce crezi despre faptul că o parte din conducerea actuală a serviciilor secrete ungare şi-au început activitatea înainte de 1989? Loialitatea lor faţă de URSS a încetat subit odată cu trecerea la regimurile democratice? 

Este o problemă că cei dinainte de 1989 sunt încă în sistem. Serviciile cehe au concediat aproape toţi angajaţii activi înainte de 89 şi şi-au construit o nouă agenţie cu suportul serviciului britanic. Astfel, ei nu au probemele cu care se confruntă estonienii, letonienii, unde angajaţii ruşi continuă să joace un rol important în sistem.

– Ce crezi despre publicarea tuturor dosarelor dinainte de 1989?

Am putea să amânăm cât de mult putem, dar acestea trebuie publicate. Când eram în interior, credeam evident că nu trebuie publicate. Dar acum, când nu mai sunt angajat, văd cât de mult rău ar putea face aceste legături, cine a fost şi cine nu a fost agent, aş zice să o facem şi să începem de la capăt.