Càstele greu de supus

Deputaţii, judecătorii şi procurorii corupţi trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei, solicită Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO)

DSC_1632f.nadea roscovanu

9 februarie 2016, Mihai Poalelungi, singurul candidat la funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, a fost reales în pofida protestelor societăţii civile. Foto: Nadea Roşcovanu // JURNAL de Chişinău

Până acum, în R. Moldova lupta împotriva corupţiei i-a vizat doar pe amărâţi. High-life-ul societăţii moldoveneşti, cei cu salarii mici şi cu lux din belşug, mai exact, conţopiştii cu putere, au continuat să coabiteze cu molima care a pus pe butuci şandramaua R. Moldova. Consiliul Europei a solicitat autorităţilor de la Chişinău, la 5 iulie curent, să îmbunătăţească „eficient” legislaţia anticorupţie şi să asigure implementarea acesteia în lupta cu deputaţii, judecătorii şi procurorii corupţi.

Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), o instituţie a Consiliului Europei, a indicat capacităţile slabe şi lipsa de independenţă a principalelor instituţii responsabile de combaterea corupţiei. „În R. Moldova, sunt necesare reforme importante pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. De asemenea, este important ca evoluţiile pozitive, precum noua lege privind serviciul de urmărire penală, să fie aplicate în mod eficient”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland.

Grupul de state împotriva corupţiei a emis o serie de recomandări pentru autorităţile moldoveneşti, recomandări care vizează în primul rând lupta cu corupţia în mediul deputaţilor, judecătorilor şi procurorilor. Indicaţiile Consiliului Europei denotă de fapt că domeniul legislativ, judecătoresc şi al procuraturii, chiar dacă au început să fie „reformate”, zac în noroiul lâncezelii. Elocvente în acest sens sunt recomandările pentru reformarea procuraturii: „Toţi angajaţii procuraturii trebuie să fie informaţi expres că instrucţiile verbale date procurorilor ierarhic inferiori nu sunt obligatorii, cu excepţia cazului în care acestea sunt confirmate în scris. Trebuie să fie luată asigurarea ca toate intervenţiile ierarhice privind un anumit caz să fie documentate în practică”. Prin urmare, la 25 de ani de la căderea regimului sovietic şi la şapte ani de la debarcarea lui Voronin, în R. Moldova, şefii procurori şi mahării din afara acestui sistem mai scot ordine pe gură.

„Schimbarea spectaculoasă se poate face cu două condiţii: 1) voinţă politică reală de schimbare şi 2) selectarea unor persoane oneste şi curajoase la vârful procuraturii şi magistraturii, care să fie apoi lăsate în pace câţiva ani să lucreze, fără interferenţe politice, indiferent de consecinţe. Tehnic nu e greu, politic este foarte greu”, a precizat Ioniţă într-un interviu acordat pentru JURNAL de Chişinău.

O altă infirmitate semnalată de reprezentanţii GRECO este organizarea procuraturii şi a justiţiei, de altfel şi a altor domenii, cum ar fi educaţia, pe caste. „Să fie întreprinse măsuri adecvate ca activitatea Consiliului Superior al procurorilor să fie supusă unor garanţii sigure de obiectivitate, imparţialitate şi transparenţă, de asemenea, să fie abolită participarea din oficiu a ministrului Justiţiei în cadrul structurii respective (paragraful 148).

Raportorii GRECO insistă de asemenea pe modificarea componenţei Consiliului Superior al Magistraturii, în special suprimarea participării din oficiu a ministrului Justiţiei şi a procurorului general, precum şi includerea în această structură a unor persoane din afara sistemului, în baza unor criterii obiective de selecţie (paragraful 92).

Deşi funcţionează de patru ani, Comisia Naţională de Integritate (CNI), arată raportorii GRECO, este neputincioasă în lupta împotriva cazurilor de conflicte de interese şi a neconcordanțelor în declaraţiile de avere şi de proprietate ale funcţionarilor publici. Aceasta, în opinia autorilor, trebuie să aibă mai multă independenţă şi să exercite un control mai efectiv asupra felului în care deputaţii, judecătorii şi procurorii respectă Legea privind conflictele de interese (paragraful 77).

Raportorii mai atrag atenţia asupra faptului că imunitatea parlamentară reprezintă un obstacol semnificativ pentru aducerea deputaţilor suspectaţi de corupţie în faţa justiţiei, de asemenea, ei insistă ca procesul de adoptare a legilor să fie mult mai transparent, iar proiectele legislative să fie supuse unei dezbateri mai largi cu implicarea societăţii civile.
Făcând o paralelă cu experienţa României, până la formarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în 2003, combaterea corupţiei era orientată spre funcţionarii mici, ceea ce era „o bătaie de jos”, ne-a declarat expertul în administrație publică și dezvoltare, Sorin Ioniţă. „Înainte de reformele din 2005, iniţiate de Monica Macovei, DNA se numea PNA (Parchetul Naţional Anticorupţie) şi fugărea într-adevăr doar conductori de tren, profesori care dădeau meditaţii, asistente medicale etc., adică persoane şi cazuri irelevante, ca să-şi facă indicatorii de activitate. Iar dosarele sensibile erau cenzurate politic, se dădeau ordine exact cum şi ce să se investigheze, iar un procuror a murit pentru că nu a acceptat sistemul (Filmul „De ce eu?”). Deci situaţia de acum 15 ani era exact ca în R. Moldova. Schimbarea spectaculoasă se poate face cu două condiţii: 1) voinţă politică reală de schimbare şi 2) selectarea unor persoane oneste şi curajoase la vârful procuraturii şi magistraturii, care să fie apoi lăsate în pace câţiva ani să lucreze, fără interferenţe politice, indiferent de consecinţe. Tehnic nu e greu, politic este foarte greu”, a precizat Ioniţă într-un interviu acordat pentru JURNAL de Chişinău.

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca