Caşcavalul de la ruşi

 

„Monumentul respectiv constituie, alături de altele, niște borne ce delimitează hotarul dintre lumea rusă și spațiul românesc”, a opinat istoricul Ion Negrei.

Autorităţile de la Bălţi au pus piatra de temelie a unui monument Vîsoţki contrar felului de a fi al artistului şi legislaţiei privind înălţarea monumentelor de for public în RM

Pe 2 iulie la Bălţi, în parcul central al urbei, a fost pusă piatra de temelie a unui monument dedicat poetului şi actorului rus Vladimir Vîsoţki. Despre eveniment au trâmbiţat mai multe instituţii mass-media, atât de limbă română, cât şi de limbă rusă. Toate au făcut-o cu un entuziasm deosebit, prezentând acţiunea drept un eveniment inocent, ce vrea să probeze că cultura rusă este acasă în Republica Moldova.

Întâmplător sau nu, monumentul lui Vîsoţki de la Bălţi este asemănător cu monumentul lui Puşkin din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişinău şi are aceeaşi menire. Ambele sunt ridicate în spaţii verzi, „acolo unde îşi vor da întâlnire oamenii, se vor plimba mame cu cărucioare sau, pur şi simplu, vor alerga copii mici. Va fi viaţă aici. Şi chiar dacă tata nu mai este de 33 de ani, iar în Moldova, astăzi o altă ţară, i se ridică un monument, înseamnă că el este printre noi, că memoria şi dragostea noastră îl întorc înapoi. Aceasta confirmă că e necesar, că va fi. Totul va fi bine”, şi-a încheiat Nikita Vîsoţki, fiul poetului, în stilul „Russkoe Radio”, discursul rostit în cadrul evenimentului de la Bălţi.

„CCCP, cei trei cai nărăvaşi”

Complexul va fi amplasat pe o suprafaţă de 750 de metri pătraţi, elementele acestuia vor fi din piatră de Cosăuţi, iar basorelieful din bronz. În plus, el va conţine o placă ce reprezintă profilul poetului sub care se află inscripţia „СССР”, numită de autor „cai nărăvaşi” dintr-un cântec al poetului. Iniţiativa privind ridicarea monumentului îi aparţine comunităţii ruse din localitate, fiind susţinută de omul de afaceri Renato Usatîi. Realizarea proiectului va costa 800 de mii de lei.

Apariţia „celor trei cai nărăvaşi (citiţi CCCP – URSS)” pe placa complexului este oarecum ciudată. Se ştie că poetul şi actorul Vîsoţki a avut o atitudine critică faţă regimul sovietic. Mai mult, unii îl plasează pe artist în categoria disidenţilor, pentru că a luptat întotdeauna pentru o formă liberă de exprimare. Acest fapt este probat şi de monumentul său funerar, prezentându-l înlănţuit.

Rolul „sacru” al lui Vîsoţki

„Ceea ce s-a înregistrat la Bălţi este un afront adus normelor legale ale R. Moldova privind modul de înălţare a monumentelor de for public, început care va atrage şi altele, din păcate”, constată cu regret criticul Tudor Buraga. Captură video: Publika TV

Şi, „pentru că Vîsoţki a jucat în decursul vieţii sale atâtea roluri de teatru şi film”, oficialităţile de la Bălţi şi cele de la Moscova, la 33 de ani de la decesul actorului, l-au mai „distribuit” într-un rol, cel de „promotor al regimului sovietic”. Potrivit unui oficial rus prezent la eveniment, pe teritoriul fostei URSS, există actualmente 20 de monumente ale lui Vladimir Vîsoţki, „iar, cu punerea pietrei de temelie a primului monument Vîsoţki pe pământ moldovenesc, se va inaugura al 21-lea monument de pe teritoriul fostei URSS”.

Astfel, post-mortem, lui Vîsoţki i se atribuie calitatea de promotor al regimului sovietic. Autorul proiectului, Moisei Milgrom, explică demersul său prin faptul că n-a avut ideea de a incrusta pe placă inscripţia „CCCP”, „însă, dacă a ieşit aşa, nu e nimic grav. Vîsoţki s-a născut şi a trăit în URSS, este un simbol al acestei epoci, a fost patriot al acestei ţări şi ne-a lăsat o moştenire spirituală imensă. În acelaşi timp, Nichita Vîsoţki, fiul actorului, prezent la eveniment, a declarat pentru JURNAL că n-a văzut nicio inscripţie „CCCP” pe placă şi că se declară mulţumit de modalitatea în care l-a prezentat arhitectul Moisei Milgrom pe tatăl său.

„Monumentul, un act de amatorism”

Dincolo de mesajul sculpturii, în opinia unor critici de artă, lucrarea este un kitsch. Potrivit criticului Tudor Braga, „Moisei Milgrom este autor a două plăci – prima: profilul lui Vladimir Vîsoţki, transpus în bronz în basorelief, în timp ce a doua e o compoziţie simbolică constituită din mişcarea a trei capete orientate de la stânga spre dreapta, adică îndărătul gâturilor. Acestea apar în evantai, pornind dintr-un punct din zona inferioară a unei figuri umane contrapusă ca orientare şi mişcare, flancând, din dreapta, ritmul configurării. Autorul, induce un limbaj amator, înjghebând o sculptură naivă. Sponsorul [Renato Usatîi – n.r.] afirmă că şi-a asumat benevol şi cu entuziasm rolul, deoarece de câteva ori pe lună se află în vizită la Bălţi. În plus, invocă faptul că şi-ar fi făcut aici studiile şi, în fine, se declară un admirator al lui V. Vîsoţki. Prin urmare, poziţia şi motivele sale sunt de asemenea expresia unor acte de amatorism. Şi au fost sprijiniţi de primarul urbei”, a notat pentru JURNAL criticul de artă Tudor Braga.

Fraza-cheie a lui Vîsoţki

Totodată, autorităţile de la Bălţi au mai comis încă o încălcare – au procedat la ridicarea unui monument fără autorizaţia Ministerului Culturii. Conform Legii monumentelor de for public, drept bază legală pentru începerea lucrărilor de edificare a monumentelor de acest gen servesc două documente: hotărârea emisă de guvern privind acceptarea ridicării monumentelor şi avizul pozitiv privind concepţia şi ţinuta artistică a monumentului, emis de Consiliul naţional pentru monumente de for public de pe lângă Ministerul Culturii. „În acest caz, având în vedere faptul că nu există niciunul dintre cele două documente obligatorii, s-a procedat la încălcarea prevederilor legale ale RM în domeniul de referinţă. Legea prevede demontarea monumentelor edificate fără aprobări legale şi aducerea terenului afectat la starea iniţială din contul persoanelor juridice sau fizice care au iniţiat, finanţat şi executat lucrările de edificare fără obţinerea prealabilă a aprobărilor legale”, a menţionat pentru JURNAL Sergius Ciocanu, șef al Direcției patrimoniu și arte vizuale a Ministerului Culturii. Aceasta însă nu tulbură liniştea autorităţilor de la Bălţi. De ce? Pentru că în privinţa dificultăţilor Vîsoţki are o frază-cheie: „Razberiomsea / Ne descurcăm noi”, a declarat optimist Renato Usatîi.

„Un început care va încuraja altele”

Criticul de artă Tudor Braga a declarat în acelaşi sens că, potrivit legislaţiei, pot fi ridicate monumente persoanelor ce reprezintă personalităţi cu un aport deosebit la dezvoltarea istorică, economică şi culturală a RM. De acest statut pot beneficia şi reprezentanţii altor culturi, de exemplu, A.S. Puşkin, intrat în patrimoniul culturii universale.

„Ceea ce s-a înregistrat la Bălţi este un afront adus normelor legale ale R. Moldova privind modul de înălţare a monumentelor de for public, început care va atrage şi altele, din păcate”, constată cu regret criticul.

Vîsoţki ca bornă de hotar

Referindu-se la evenimentul de la Bălţi, precum şi la forma sa artistică,

istoricul Ion Negrei a declarat că autoritățile ruse își marchează teritoriul de stăpânire, „cu alte cuvinte, fură din caşcaval”. „Monumentul respectiv constituie, alături de altele, niște borne ce delimitează hotarul dintre lumea rusă și spațiul românesc”, a opinat istoricul.