Casa Zemstvei, sediu al ICR Chişinău!

Parlamentul a adoptat transmiterea prin concesiune a Muzeului Zemstvei către ICR „Mihai Eminescu”

Cu doar o zi înainte de alegerea preşedintelui RM, considerată impropriu (în opinia mea) „eveniment istoric”, Parlamentul a adoptat pe 15 martie transmiterea prin concesiune a Muzeului Zemstvei către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău.

Aprobarea acestui proiect de lege este cu-adevărat un eveniment, nu doar cultural, ci, aş îndrăzni să spun, de importanţă istorică, deoarece e pentru prima dată când un întreg complex arhitectural din Chişinău, ce risca să se transforme în ruine, va fi restaurat de specialişti din România, aici urmând a fi creat un model de cultură şi civilizaţie europeană.

Institutului Cultural Român ,,Mihai Eminescu” îi va fi transmisă în folosinţă o parte din monumentul ocrotit de stat unde s-a aflat sediul Zemstvei Guberniale Basarabene (strada Şciusev 103). Potrivit Ministerului Culturii, în schimbul concesiunii, ICR va realiza un proiect de restaurare integrală a complexului de edificii ale fostului sediu al Zemstvei, care la ora actuală e în gestiunea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău. De asemenea, va înfiinţa o Şcoală naţională de formare a specialiştilor în restaurarea monumentelor şi va fi organizat Institutul de Studii Avansate ,,Alexandru Sturdza”.

De acest program de studii avansate este legată şi prevederea de a crea o bibliotecă publică, care va asigura accesul publicului la bibliografia internaţională.

În luarea de cuvânt pe marginea proiectului de lege, elaborat de Guvernul R. Moldova, parlamentarul Ghenadie Ciobanu a prezentat argumente în favoarea adoptării acestuia: „Noi concesionăm o parte dintr-un edificiu istoric, lasăt în paragină, unei instituţii de mare prestigiu pe plan naţional, continental şi internaţional – Institutului Cultural Român. Însăşi prezenţa ICR la Chişinău conferă o notă distinctă peisajului cultural din ţara noastră şi inspiră optimism în privinţa lansării în viitorul apropiat a unor proiecte culturale de anvergură. Şi aici vreau să fac o precizare pentru a exclude orice interpretare greşită sau tendenţioasă a termenului „concesiune”.

Beneficii sub aspect managerial

ICR va dobândi dreptul de a exploata o parte din fostul sediu al Zemstvei Guberniale Basarabene, oferind în schimb statului nostru un şir de beneficii importante, la care poate că nici nu a sperat, menţionează Ghenadie Ciobanu. În primul rând, este vorba despre aspectul managerial al proiectului. Pe lângă contribuţiile din partea Republicii Moldova şi a României, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” va accesa şi utiliza în proiecte culturale comune resurse considerabile din fonduri europene. Aceste resurse vor fi folosite la restaurarea şi întreţinerea întregului edificiu care va reintra astfel în circuitul valorilor noastre culturale. Şantierul de renovare va fi ca un atelier deschis pentru restauratori, pentru public, dar şi pentru potenţialii donatori.

Compozitorul Ghenadie Ciobanu a mai precizat în cadrul şedinţei din 15 martie a Parlamentului că întreg ansamblul arhitectural este gândit sub aspect stilistic până în cele mai mici detalii, iar un exemplu în acest sens este Grădina Paradisiacă (sau benedictină), care va fi în consonanţă deplină cu Pomul Vieţii din expoziţia permanentă a muzeului, dar şi cu ornamentica vegetală a covoarelor basarabene autentice, care vor avea, în sfârşit, un spaţiu în muzeu.

«Adoptând proiectul de lege în cauză, umplem de conţinut noţiunea de integrare europeană, de această dată, pe dimensiunea culturii. Dăm curs şi conferim consistenţă unui acord pe care guvernul nostru l-a încheiat cu guvernul unei ţări membre a Uniunii Europene. Mă refer la Acordul din 12 octombrie 2010 dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind deschiderea şi funţionarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău», a subliniat Ghenadie Ciobanu.

Legea marchează o voinţă politică

Solicitat de JURNAL, Petre Guran, director al ICR Chişinău, a declarat că legea marchează clar o voinţă politică, Casa Zemstvei urmând să devină un spaţiu viu unde se vor produce în permanenţă activităţi reale: „Fiind autorul acestui proiect, bineînţeles că sunt foarte bucuros că legea s-a votat. Dându-i această dimensiune politică, prin decizia consensuală a unei clase politice, proiectul capătă importanţa pe care doream să i-o dau de la început”.

Casa Zemstvei va fi, după cum afirmă Petre Guran, mult mai mult decât un muzeu, şi anume un loc pentru întâlniri publice foarte diverse, de la întâlniri ale artelor alternative, ale mişcărilor de tineret, până la un club venerabil, al persoanelor ce constituie ceea ce este bun în această societate. După publicarea legii în „Monitorul Oficial”, va fi semnat contractual de concesiune, iar prima expoziţie de la Casa Zemstvei ar putea fi inaugurată în mai 2012.

 Irina Nechit