„Casa rămâne veșnică”

15.12.2019, Cernoleuca. Casa familiei lui Igor Vieru. Foto: Nadejda Roșcovanu

E frig şi trist în casa familiei lui Igor Vieru, la Cernoleuca. Cândva, în această perioadă, toată familia Vieru venea în sat, de la Chişinău, unde sărbătoreau ziua Triţei (Domniţei Vieru) împreună cu a bunicului Igor, şi toate sărbătorile de iarnă. În curte, pentru nepoţi, Igor Vieru împodobea neapărat un brad ma-a-a-re, iar copiii din localitate, mai ales cei de la orfelinat, veneau să îi colinde. Când a plecat Igor Vieru, casa a rămas tristă, iar de când a plecat şi fiul său, Roland, la Cernoleuca e şi mai pustiu. 

Roland Vieru s-a trecut din viaţă la 30 iunie 2019, lăsând în urma sa multe lucrări neisprăvite. În ultimii ani, tot făcea şi refăcea câte ceva la casa de la Cernoleuca. Boala l-a prins sculptând lemnul pentru noul acoperiş la poarta casei părinteşti, pe care nu a mai apucat să-l instaleze. Nu a mai apucat să vadă tipărit nici albumul antologic cu picturile lui Igor Vieru, la a cărui concepţie şi machetare a muncit ani de zile.

Nu a reuşit să-şi vadă pus pe roate nici proiectul de valorificare a sutelor de fotografii făcute de tatăl său familiei, prietenilor, locurilor de suflet. Avea încă multe de împlinit Roland pe acest pământ, dar nu i-au mai ajuns zile. Acum, celor trei copii ai săi, nepoţilor lui Igor Vieru: Domniţei, Dumitriţei şi lui Mihai, le revine datoria să îi continue rostul.

17.04.2016, Cernoleuca. Roland Vieru la mormântul lui Igor Vieru. Roland a tot așteptat în ultimii ani ca televiziunea națională, în ziua de 24 mai, când a decedat Igor Vieru, să difuzeze măcar un film în memoria tatălui său. Vara trecută, după decesul lui Roland, familia sa a aflat că în arhivele televiziunii naționale nu s-a mai păstrat niciun film despre Igor Vieru. Foto: Nadejda Roșcovanu

 Locuri scumpe pentru ei

Îl mai văd şi acum pe Roland aşezat pe gardul mormântului tatălui său, cu ţigara aprinsă. A privit apoi tăcut, sprijinit îndelungat de crucea albă, uitând că cineva îl urmăreşte. Acum, amintindu-mi de acea clipă, o percep ca pe o presimţire a sa. L-am întrebat atunci despre casă, despre cine o să-i continue rostul, aici, la Cernoleuca. Şi el mi-a spus aşa:

„Casa? Rămâne veşnică! De unde s-au dus ca păsările copiii mei, se vor întoarce să-şi închine capul în faţa unui bunic important, poate şi în faţa mea. Locurile acestea sunt foarte scumpe pentru ei.”

Era primăvară. Copacii sorbeau lacom din seva cimitirului, transformând moartea în frunze şi flori. Peste trei ani, după chinuri grele, chimioterapii, Roland se stingea ca şi tatăl său. Înainte de moarte, a cerut să fie dus şi el, la fel ca Igor Vieru, acasă, la Cernoleuca.

 La mormântul familiei Vieru

În cavoul din piatră albă ridicat în cimitirul de la Cernoleuca, sub zidurile crucilor pe care le-a sculptat cu mâinile sale, Roland odihnește în dreapta tatălui său, Igor. Aşa îl numea în ultimul timp, pentru că, spunea el, îi depășise deja vârsta și avea dreptul să-i spună pe nume. Pentru că au fost cei mai buni prieteni. În stânga lui Igor, își doarme somnul de veci soţia pictorului, Maria, mama lui Roland, trecută la cele veşnice în toamna lui 2019.

Pe mormântul marelui maestru, elevii Liceului de Arte Plastice din Chișinău „Igor Vieru”, însoțiți de profesori, au depus o coroană de flori. Emilia Vieru, soţia lui Roland, le povestește despre cum a fost ridicată această construcție, ca să dăinuie în timp:

„Acest complex monumental a fost conceput de ei împreună, de Igor și Roland. Îl modelau din plastilină. Pe parcurs însă, Roland a tot modificat ideea iniţială, sculptându-l cum a crezut mai bine. Câtă piatră vedeți la suprafață, atâta se ascunde și în pământ, ca să nu se lase şi să crape. Complexul reprezintă o casă acoperită, fără pereţi, sprijinită de piloni, niște porți deschise în cele patru vânturi. Lateral, puteți observa două clopotnițe. Mormântul este împrejmuit cu un gărduleț mic, gândit în loc de scaune, ca lumea să se poată reculege când vine aici. Mult timp i-a luat lui Dicu (Roland) să ridice monumentul. Când vine o ploaie de Blajini, toată lumea din cimitir fuge să se ascundă sub acest acoperiş. Şi aici Igor Vieru îi adăposteşte pe oameni”, le povestește Emilia elevilor despre vestitul pictor Igor Vieru şi fiul său, regizor şi sculptor, Roland Vieru, personalităţi care au marcat acest ținut prin opera lor.

Cavoul din piatră albă ridicat în cimitirul de la Cernoleuca de sculptorul Roland Vieru. Foto: Nadejda Roșcovanu

Emilia, soția lui Roland Vieru, le povestește elevilor Liceului de Arte Plastice din Chișinău „Igor Vieru” despre cum a fost construit monumentul. Foto: Nadejda Roșcovanu

 În casa-muzeu de la Cernoleuca

Emilia a venit în această zi la Cernoleuca, de la Chişinău, ca să îi ghideze pe elevi în casa-muzeu și la mormântul familiei pictorului Igor Vieru. Casa nu are statut oficial de muzeu, pentru că familia nu a vrut s-o înstrăineze. A fost alegerea lui Igor şi Roland ca această locuinţă să aibă uşile deschise pentru toată lumea, mai ales pentru copii. Emilia le respectă dorinţa. Deşi, spune ea, de când i-a murit soțul, îi vine tot mai greu să vină la Cernoleuca, pentru că trebuie să meargă la serviciu, fiindcă nu-i ajunge pensia pentru trai. Cu acest prilej, le-a pregătit copiilor şi o masă de pomenire pentru cei trei răposaţi: Igor, Maria şi Roland.

Astăzi, e frig în casa familiei Vieru. Nu mai este Dicu să taie lemne şi să facă focul o zi şi-o noapte, ca să încălzească toţi pereţii. Încotoșmănaţi, copiii privesc obiectele casnice folosite de ţărani adineaori, atârnate de lespezile verandei. „Igor şi Roland apreciau foarte mult aceste lucruri, pe care le cumpărau din toate târgurile pe unde mergeau”, le spune Emilia copiilor.

Emilia Vieru: “Igor Vieru şi Roland au vrut ca această casă să aibă uşile deschise pentru toată lumea, mai ales pentru copii”. Foto: Nadejda Roșcovanu

În camerele pe care atârnă cât ţin pereţii lucrările pictorului. Foto: Nadejda Roșcovanu

Elevii Liceului de Arte Plastice „Igor Vieru”, din Chișinău, în casa pictorului. Foto: Nadejda Roșcovanu

În camerele pe care atârnă cât ţin pereţii lucrările pictorului, elevii liceului de arte plastice devin gălăgioşi. Recunosc picturile despre care au învăţat la şcoală şi se grăbesc cu toţii să pună întrebări: „Aceasta este moara de la Cernoleuca?”, „Da-s originale picturile?” etc. Emilia, ca o mamă ce a crescut trei copii, îi responsabilizează, s-o lase pe ea să le povestească, apoi să pună întrebări:

„Uitați-vă acolo, mai jos, e prima lucrare a lui Igor Vieru, pe care a realizat-o la 14 ani. Pe acest perete, sunt autoportretele pe care şi le făcea Igor Vieru la anumite perioade de timp. A fost un om cu suflet mare, cu inteligenţă profundă şi un pedagog ieşit din comun. Când ieşea în stradă şi întâlnea un copil, era primul care îl saluta, ridicându-şi pălăria grațios şi întinzându-i mâna. Avea un respect deosebit pentru copii”, le destăinuie ea elevilor fragmente din viaţa familiei şi din opera pictorului Igor Vieru.

Emilia vorbeşte avântat, aşa e, energică din fire. Nu-și poate controla vocea însă, care devine tremurândă, în momentul când își aminteşte durerile prin care au trecut cei doi, „tătica”şi „Dicu”.

„Era într-o stare deplorabilă la spital. Roland căuta prin subsolurile muzeelor lucrări. Expoziția sa trebuia să aibă loc peste o săptămână. Îi spuneam că îl vom duce pe targă la expoziţie. Tătica a zis însă că nu-l mai interesează de acum nimic. La ora unu, când venise Dicu să-l vadă, cearșaful era tras peste el. Nu înțelegea ce se petrece, i-a fost foarte greu să realizeze dispariția tatălui”, povestește Mila momentul trecerii din viață a lui Igor Vieru.

Roland Vieru a încheiat un contract cu o editură ca să scoată la lumină albumul cu toate cele 1600 de lucrări ale lui Igor Vieru, în două volume, dar nu a apucat să-şi vadă visul împlinit. În dreapta, vedeți albumul cu lucrările pictorului Igor Vieru, conceput de Roland Vieru. Deocamdată, familia nu cunoaște când va fi tipărit.

„Casa rămâne veşnică”

Am revenit în casa familiei Vieru în momentul când am fost contactată de un profesor străin, care nu ştia cum să-i găsească pe membrii familiei, pentru a le cere dreptul de a pune imaginea lucrării „Meşterul Manole”, de  Igor Vieru, pe coperta unei cărţi. Mi-a scris acest profesor după ce a citit reportajul de acum trei ani de la Cernoleuca (http://www.jc.md/casa-sufletului-nostru-reportaj-din-cernoleuca-lui-igor-vieru/). Spunea că îi pare rău că l-a descoperit atât de târziu pe pictorul Igor Vieru.

Atunci am cunoscut-o pe Domniţa, nepoata mai mare a pictorului, care se întorsese din America cu o lună de zile înainte de decesul tatălui său, Roland. Mihai și Dumitrița, aflați mai aproape de R. Moldova, reveneau la Chișinău mai des.

Domniţa se gândea atunci să rămână acasă, să-și găsească de lucru. Dar, analiza ea: „Cu instabilitatea aceasta politică din R. Moldova, nu pot să mă pronunţ ce voi face în următorii ani, nici măcar peste o săptămână. Nu putem să ne sacrificăm toată viața, așteptând că poate, cândva, lucrurile se vor schimba spre bine aici. Casa rămâne aceeaşi, trei generații am muncit la ea. Până când mama are grijă de casă, noi, moştenitorii lui Igor Vieru, nu schimbăm nimic, deocamdată. Suntem deschişi să primim vizitatori, doar să ne anunţe din timp, ca cineva să meargă să le deschidă uşa”.

15.12.2019, Cernoleuca. În imagine, elevii Liceului de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chişinău, în fața porții casei familiei Vieru. Foto: Nadejda Roșcovanu

Elevii Liceului de Arte Plastice „Igor Vieru”din Chișinău au venit să vadă casa pictorului, dar și să se înfrățească cu elevii gimnaziului din satul Cernoleuca, care, la fel, poartă numele “Igor Vieru”. Ambele școli, din cauza numărului mic de elevi, se descurcă foarte greu. Directorii speră să facă împreună anumite proiecte, ca școlile să supraviețuiască. Foto: Nadejda Roșcovanu

Elevii gimnaziului “Igor Vieru” din Cernoleuca se mândresc că sunt din satul renumitului pictor. Profesorii și sătenii speră că, într-o zi, datorită obiectivelor culturale pe care le au în localitate și personalităților care s-au născut aici, se va dezvolta turismul și oamenii nu vor mai pleca din sat. 

În ultimii doi ani, zece copii de la Gimnaziul “Igor Vieru” din Cernoleuca au plecat peste hotare, alături de părinți. Foto: Nadejda Roșcovanu

Bibliotecara gimnaziului “Igor Vieru” din Cernoleuca spune că duc lipsă de multe cărți în română, necesare elevilor. Deși mai au literatură în chirilică, elevii nu prea pot citi. Foto: Nadejda Roșcovanu

Dierectoarea gimnaziului din Cernoleuca ne prezintă muzeul școlii, unde au strâns mai multe obiecte ce-au aparținut boierului  Constantin Cazimir. Directoarea spune că locuitorii satului nu vor să cedeze moara de vânt și conacul boierului Constantin Cazimir Ministerului Culturii. Foto: Nadejda Roșcovanu

 

 

 

 

The following two tabs change content below.
Nadea Roşcovanu

Nadea Roşcovanu

Nadea Roşcovanu

Ultimele articole de Nadea Roşcovanu (vezi toate)