Care sunt primii paşi ai fermierilor moldoveni în UE

centralFermierii din Republica Moldova au nevoie de doi ani ca să se dezvolte şi să devină competitivi pe piaţa Uniunii Europeane

Uniunea Europeană a dublat începând cu 1 august curent cotele de export fără taxe vamale pe piaţa europeană pentru mere, prune şi struguri de masă. Această decizie a fost luată în contextul embargoului impus de Federaţia Rusă pentru fructele moldoveneşti. Republica Moldova exporta anual în Federaţia Rusă 200 de mii de tone de mere, UE a deschis piaţa sa pentru 80 de mii de tone de mere moldoveneşti pentru anul curent.

Deşi cotele au fost dublate, producătorii agricoli nu se grăbesc să exporte în UE pentru că majoritatea dintre ei nu au linii de sortare a fructelor. O altă cauză este că, până pe 1 septembrie, zi în care va intra în vigoare provizorie Acordul de Liber Schimb cu UE, exportatorii achită taxele vamale care vor fi restituite începând cu septembrie. În Republica Moldova există în prezent 15 linii de sortare a fructelor, însă pentru a face faţă rigorilor UE şi a reuşi să exporte cele 80 de mii de tone este nevoie de minimum 50 de linii de sortare. Alexandru Slusari, directorul Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Moldova, şi Constantin Furculiţă, directorul întreprinderii Vitalitifuct-Expo, consideră că pentru a exporta în Uniunea Europeană mai este nevoie de timp, de negocieri cu cumpărătorii, precum şi de a aduce produsele noastre agricole la standarde comerciale europene.

„Procesul de cucerire a pieţei româneşti va fi dur”

Faptul că UE a mărit cotele nu înseamnă că exportul va creşte imediat. „Încercăm acum să identificăm parteneri în România, avem înţelegeri cu reţelele de supermarketuri, pieţe angro, însă acest lucru va dura. Cred că vom putea discuta despre exporturi mai serioase în septembrie–octombrie. Chiar şi pentru a pătrunde pe piaţa din România, este nevoie ca fructele să fie uniforme, să aibă un aspect frumos, să fie ambalate şi sortate. Există anumite standarde de comercializare. În Republica Moldova, puţine fructe corespund acestor standarde de comercializare din cauza că avem foarte puţine linii de sortare. Procesul de cucerire a pieţei româneşti va fi dur”, anunţă Alexandru Slusari.

80 de mii de tone

Agricultorii au de asemenea cereri din Germania, precum şi din Egipt, care are nevoie de 40 de mii de tone de mere, se lucrează cu pieţele din Orientul Mijlociu. Republica Moldova exporta anual în Federaţia Rusă circa 200 de mii de tone de mere. Chiar dacă fermierii vor reuşi să exporte cota de 80 de mii de tone în UE, mai rămân 120 de mii de tone. Situaţia se agravează şi din cauza că 700 de mii de tone de mere din Polonia, care erau destinate Federaţiei Ruse, urmează să fie redirecţionate pe piaţa internă şi pe piaţa UE din cauza unui embargo similar.

„Nu cred că vom reuşi să valorificăm cele 80 de mii de tone. Problema numărul unu este cum vor fi găsiţi bani pentru compensarea pagubelor provocate de embargo. Mizăm pe sprijinul UE, precum şi cel al Băncii Mondiale şi USAID”, spune Slusari.

În Republica Moldova există 15 de linii de sortare a merelor, jumătate din acestea urmează să fie date în exploatare toamna curentă. Aceste linii aparţin întreprinderilor care le-au importat. O linie de sortare costă 6-7 milioane de lei. Regulamentul de subvenţionare prevede că 75% din preţul utilajului vor fi acoperite de stat. Subvenţiile vor ajunge la agricultori după ce utilajul va fi cumpărat. Agricultorul găseşte aceşti bani, apoi, peste şase-opt luni, i se întoarce 75% din costul utilajului.

Este nevoie de doi ani

Constantin Furculiţă, directorul Vitalitifruct-Expo, consideră că termenul de adaptare la cerinţele UE va constitui circa doi ani. În acest timp, agricultorii trebuie să investească în utilaj de sortare şi ambalare, dar şi în livezi noi. Întreprinderea lui Constantin are un avantaj faţă de ale altor fermieri autohtoni: a închiriat o linie de sortare, a investit de-a lungul anilor în livezi noi, de tip european, cu sisteme de irigare şi plase anti-grindină. De aceea a reuşit, pe lângă România, să exporte în cantităţi nu prea mari de fructe şi în Germania şi Marea Britanie.
Potrivit lui Constantin, în doi ani, fermierii din Republica Moldova, pe lângă a investi în utilaj de sortare, trebuie să depună efort pentru a promova soiurile de mere şi struguri care nu sunt cunoscute în Europa. „Cei din UE nu cunosc struguri de masă de soiul ‘Moldova’. E nevoie de câţiva ani ca să promovezi acest soi. Cu mare regret, sunt foarte mulţi producători agricoli cu livezi clasice, în care cresc soiuri de mere, precum ‘Spartan’, ‘Jonatan’, ‘Şofran’, ‘Simerenco’, ce nu sunt cunoscute nici în România, nemaivorbind de altă parte”, explică Constantin Furculiţă.

Subvenţionare echitabilă

Viceministrul Agriculturii Gheorghe Gaberi a declarat pentru JURNAL că ministerul a subvenţionat masiv liniile de sortare, calibrare, împachetare. „Am avut un an investiţional foarte bun. Investiţiile făcute în ultimele luni ale anului curent sunt transferate pentru plată pentru anul următor. Fondul de subvenţionare încă nu a fost distribuit definitiv, deoarece mai avem încă 64 de milioane de lei, prin modificarea legii bugetului. Deci avem deja 564 de milioane de lei. Ne vom strădui să mai găsim surse, suntem în negocieri cu mai multe instituţii care ne vor acorda un sprijin pentru a achita subvenţiile tuturor care au depus cerere, în mod echitabil”, a conchis viceministrul.

The following two tabs change content below.