Căpşunarul de la Sămăşcani

Constantin Nasu mai are şi cote de teren agricol, ar dori să-şi extindă afacerea, dar nu înainte de a rezolva problema apei

Secretul afacerii cu căpşuni. Cum să ai căpşuni din primăvară până în iarnă

După nouă ani de muncă peste hotare, Constantin Nasu din Sămăşcani, Şoldăneşti, a decis să cultive căpşuni în grădina sa. Nu-l sperie investiţia pe care a făcut-o în cei 30 de ari cu căpşuni, ci realizarea fructului. „Ţăranul munceşte şi se mulţumeşte cu preţul pe care îl propun precupeţii, căci nu ai încotro, aceştia adună banii”, spune resemnat sămăşcăneanul.

Situat la 130 kilometri de Chişinău, Sămăşcaniul are aceeaşi soartă ca majoritatea localităţilor rurale din R. Moldova. Tinerii de aici se stabilesc fie peste hotare, fie în centrele raionale, „la ţară” rămân numai cei care, acum două-trei decenii, şi-au legat destinul de sat şi bătrânii. Deşi e amiaza mare, la intrarea în sat n-am zărit pe nimeni. Prin centrul localităţii, aproape de o clădire construită recent, cu faţada verde, un bărbat ţine un cal de funie.

Unde să lucrezi în sat?

După ce-i dau bineţe, îl întreb dacă mă poate ajuta să-l găsesc pe căpşunarul satului. „Cum să nu ştiu unde locuieşte? E unchiul meu”, îmi spune Gheorghe Nasu. După ce se întoarce cu faţa la vale, îndemnându-l pe Buian (calul – n.r.) să stea cuminte, Gheorghe Nasu îmi explică cum să ajung la casa rudei sale, „o gospodărie foarte îngrijită”.

Întrebându-l pe Gheorghe Nasu cum e viaţa la sat, bărbatul ridică din umeri şi îmi spune: „Ne chinuim cu animalele din jurul casei şi cu cotele pe care le mai avem, de acolo ne hrănim. Tinerii pleacă la muncă la Moscova, în Italia, Spania, Grecia. Unde să lucrezi în sat?”, se întreabă sămăşcăneanul.

De la el aflăm că în sat este şcoală, grădiniţă, biserică, iar vara trecută a fost construit şi un punct medical. „Totul e foarte frumos”, ne asigură bărbatul. Ajunsă la poarta „căpşunarului”, cum îi spun sătenii, mă conving că Constantin şi Dora Nasu au o gospodărie îngrijită.

Gospodăria familiei Nasu

În grădina casei, printre rândurile de căpşuni, un bărbat stă aplecat şi rupe frunzele uscate. După ce-i dau bineţe şi spun că îl caut pe Constantin Nasu, bărbatul, ridicând mâna un pic, îmi spune că el este. „Am muncit nouă ani în Italia, la construcţii, şi după atâta lipsă de acasă, îndemnat de un nepot de-al meu, care a fost de asemenea în Italia, am început să cultivăm căpşuni. Am 30 de ari pe lângă casă, am plantat soiul francez ‘San Andreas’ cumpărat de la o firmă de la Chişinău. Anul trecut a fost nefavorabil. Vara a fost secetoasă, de aceea prima roadă am cules-o abia în august”, îmi spune bărbatul.

Venitul fermierilor, „la voia Domnului”

„În timp ce toamna a fost lungă şi călduroasă, am cules căpşuni şi la începutul lui decembrie.” Când vine vorba de realizarea căpşunilor, bărbatul oftează un pic şi spune: „Cu asta e cam slut. Am dus-o la Chişinău. Când e mai greu, când e mai uşor… Am dat-o şi noi la un preţ mai mic, numai să n-o ţinem acasă. Am vândut kilogramul de la 25 de lei, la sezon, la 45 de lei, la roada cea de toamnă”.

„N-am investit mult în această afacere, deoarece suprafaţa este mică. Am cumpărat o peliculă specială, ca s-o protejăm de nopţile reci de toamnă, şi sistemul de irigare prin picurare. Însă totul depinde de timp. Cel care investeşte în agricultură are venit doar cu voia Domnului. Plouă o dată cu grindină şi nu mai ai roadă.”

„Căpşunul rodeşte până dă îngheţul”

Bine informat, sămăşcăneanul spune că „soiul de căpşuni ‘San Andreas’ este remontant, este calculat să fie cultivat pe o perioadă de trei ani împreună cu pelicula, sistemul de irigare. Căpşunul rodeşte până dau îngheţurile”.

„Multe soiuri de căpşuni se vând şi se cultivă pe teritoriul R. Moldova. Toate sunt bune, dacă sunt îngrijite corect. Dacă este soare şi apă, sunt curăţite la timp, ai roadă. Concurenţa creşte în fiecare an, pentru că oamenii încearcă să se descurce aici, acasă, ca să nu plece peste hotare”, spune fermierul.

Bărbatul are şi planuri de viitor. Împreună cu un nepot, testează câteva soiuri de căpşuni italiene: „Avem soiurile ‘Capri’ şi ‘Joli’ pe care am vrea să le vedem cum rezistă în condiţiile de aici. Anul trecut, nu a fost favorabil şi nu am înţeles, deşi unul din aceste două soiuri este bun”. Soiul de căpşuni pe care îl cultivă în grădină dă de la 1 la 1,5 kg la curpăn. Le-a dat şi sătenilor răsad, însă nu este sigur dacă va da aceeaşi cantitate de roadă ca planta-mamă.

Mâinile de aur ale Dorei Nasu

Se alătură discuţiei noastre şi soţia căpşunarului, Dora Nasu, profesoară de limba şi literatura română la gimnaziul din Sămăşcani. Modestă şi harnică, muncind alături de soţ, femeia reuşeşte să facă mai multe lucruri: „Am de muncit ca orice gospodină prin casă, pe afară, în perioada rece a anului croşetez, brodez, meşteresc copaci din mărgele”.

„E una să zici căpşună, dar până le vezi pe masă trebuie mult de muncit. Este şi un profit. Când se începe sezonul, aproape în toată ziua trebuie să mergi prin căpşuni. Să rupi stolonii, să vezi dacă au vreun semn de boală. Când încep a rodi, trebuie să le culegi”, ne relatează femeia grijile ocupaţiei.

Spune că, după suprafaţa pe care o au, şi-au scos investiţiile. „Anul acesta, vom munci pentru noi, dacă va fi un an bun. E plăcut când vezi lăzile pline cu căpşuni mari şi frumoase. Au cumpărat şi sătenii, am dus la Chişinău. Cei care o iau câştigă foarte bine. Dacă toamna o vindeam cu 40 de lei pe kilogram, cei de la Chişinău – cu 70-80 de lei. Căpşunile franceze sunt mai tari şi se păstrează un timp mai îndelungat decât cele tradiţionale”, spune femeia.

Cum se răsădesc căpşunii

„Cine vrea să cultive căpşuni, mai întâi, trebuie să facă analiza solului. PH-ul trebuie să fie peste 5,5 unităţi. Căpşunii se recomandă a fi răsădiţi după păioase. Nu se pun în pământ după cartofi, legume, pentru că au aceeaşi vătămători. Trebuie să te asiguri că vei avea apă dacă vrei să ai roadă. Până la înflorire, stropesc curpenii de două ori împotriva vătămătorilor. Stolonii se recomandă a fi plantaţi în august-septembrie. Se prind mai uşor, primăvara ai deja roadă”, recomandă căpşunarul

 

 

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa