Capcana revanșardului Șevciuk

După ce a fost eliberat din arest, un cetățean al RM a fost chemat prin șiretlic în regiunea separatistă pentru a fi din nou încarcerat 

Alexandru Coliban este un tânăr încarcerat în regiunea transnistreană. Pe moment, în penitenciarele din regiunea separatistă se află în detenție 2800 de persoane. În toate aceste cazuri, sentința nu a fost pronunţată de către un organ constituțional, deci nu se ştie dacă aceşti deţinuţi au comis de fapt infracțiuni. Tânărul Coliban a fost judecat pentru că a format un grup de persoane care a distribuit afişe anti-Șevciuk.

Alexandru Coliban, 22 de ani, este cetățean al Republicii Moldova, originar din satul Căinari, raionul Căușeni. Este student la Facultatea de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. În campania pentru așa-zisele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană a fost recrutat de către un cetățean ucrainean, Dmitri Gasanenko, pentru a organiza persoane care să difuzeze afișe electorale anti-Șevciuk. Mama lui Alexandru ne spune că fiul său a acceptat propunerea pentru că a avut nevoie de bani pentru a-și achita contractul de studii la facultate.

Șevciuk n-a uitat

La 23 octombrie 2011, persoanele pe care le-a racolat Alexandru au fost reținute la Grigoriopol. Tânărul a luat drumul spre acest oraş să clarifice lucrurile. A fost reținut pentru trei zile, în care a fost supus presiunilor. A recunoscut că a fost implicat în campania anti-Șevciuk și a fost eliberat. Peste aproximativ opt luni, în iunie 2012, Alexandru a fost invitat de către unul dintre camarazii implicați în campania anti-Șevciuk la o presupusă nuntă care urma să aibă loc în regiunea transnistreană.

Atunci a fost reținut de către miliția regimului separatist și închis în Penitenciarul nr.1 din Hlinaia, ulterior condamnat la 2,6 ani privațiune „pentru împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activității organelor electorale”.

Cercurile de interes din Federația Rusă

Cetățeanul ucrainean Dmitri Gasanenko a fost reținut în octombrie 2011 și condamnat la trei ani de detenție, însă după o lună a fost eliberat. Pavel Postică, avocatul „Promo-Lex”, spune că cetățeanul ucrainean a fost angajat de către anumite cercuri de interes din Federația Rusă care îl voiau președinte al rmn pe Anatoli Kaminski. A fost eliberat grație intervenției acestor cercuri de interes și a reprezentantului special al Federației Ruse în regiunea Transnistreană, Serghei Narîșkin.

Prima vizită de lungă durată

La 26 decembrie 2012, Svetlana Coliban, mama tânărului, a fost la Hlinaia într-o vizită de o zi. A fost prima vizită de lungă durată, în care mama și fiul au stat într-o cameră specială a închisorii și au putut comunica în voie. Până atunci, vizitele aveau loc în cabina specială despărţită de un perete de sticlă, iar comunicarea avea loc prin telefon, întrevederile durau câteva minute. Svetlana Coliban spune că fiul său se înțelege bine cu deținuții, nu sunt conflicte. Se află într-o baracă în care stau 40 de deținuți.

Penitenciarul nu are nevoie de actele deținutului

O dată pe lună, Svetlana îi duce un pachet cu alimente, mâncare pe care Alexandru o împarte, după legile nescrise ale închisorii, cu alți condamnați. În libertate Alexandru era în evidența medicului din cauza hipertensiunii. În detenție a slăbit și a devenit palid. În primele zile a avut febră, hipertensiune. Nu a primit niciun ajutor medical. Administrația penitenciarului nu poate să facă mai mult decât să măsoare temperatura. Rudele îi transmit medicamente cel puțin pentru a nu agrava situația.

În primele zile, Svetlanei nu i s-a permis să-l vadă, dar i-au transmis pașaportul și unele lucruri personale ale fiului său. Până în prezent, Alexandru se află în închisoare fără acte. La toate petițiile adresate lui Evgheni Șevciuk în care cerea audiență, Svetlana nu a primit niciun răspuns.

Condiții antiumane

O altă problemă în închisoare sunt ploșnițele. Din cauza mușcăturilor insectelor, deținuții au nevoie de îngrijiri medicale, unguente, bandaje. Un raport cu privire la drepturile omului din regiune realizat de Asociația „Promo-Lex” arată că izolatorul de la Hlinaia este suprapopulat, deținuții așteaptă în picioare rândul pentru a dormi în pat. Celula e plină de ploșnițe. Prafurile pentru dezinfectarea celulei sunt interzise. Iarna e frig, deținuții dorm îmbrăcați. Baraca e un coridor lung în care sunt adăpostiți 80–100 de persoane pe paturi etajate. Dușul e permis o dată pe lună. Nu există un sistem de filtrare a apei, apa e ruginie și miroase urât. Geamurile sunt mici, pereții sunt acoperiți de mucegai. Reparațiile se fac din contul deținuților, cei care nu cotizează suportă consecințe discriminatorii…

Deoarece limita lunară a masei coletului pe care un deținut are voie să-l primească este de 50 de kilograme, săptămânal, mama lui Alexandru expediază pachete prin persoane terțe altor deținuți. Ulterior aceste pachete ajung la Alexandru.

Ce se va discuta la negocierile în format 5+2?

În a doua jumătate a lunii februarie curent, la Lvov va avea loc prima rundă de negocieri oficiale în format 5+2 din acest an sub președinția Ucrainei, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE. Contactat de JURNAL, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a declarat că nu se știe dacă şi cazul Coliban va fi discutat în cadrul negocierilor: „Agenda reuniunii va fi stabilită în baza propunerilor care vor fi transmise către președinția ucraineană în următoarele două săptămâni”.

Șase luni fără niciun rezultat

Carpov a declarat că Biroul pentru reintegrare monitorizează cazul încă din luna iunie 2012. Cu privire la caz au fost sesizate instituțiile naționale abilitate și Procuratura, Ministerul Afacerilor Interne, dar și partenerii internaționali: OSCE, reprezentantul special pentru drepturile omului în regiunea transnistreană Thomas Hammarberg. Din vara anului 2012, starea lucrurilor nu s-a schimbat.

Acum, după jumătate de an, un comentariu al Biroului a fost făcut public. „Nu văd un progres în acest caz”, a declarat Pavel Postică, avocatul Promo-Lex care monitorizează cauza.

Câți sunt criminali adevărați?

Potrivit „Promo-Lex”, în penitenciarele din regiunea separatistă pe moment se află în detenție 2800 de persoane. În toate aceste cazuri, sentința nu a fost pronunţată de către un organ constituțional. „Nu putem spune câte persoane din aceste 2800 au comis de fapt o infracțiune. Nu putem spune câte persoane au comis o abatere de la normele legale din Republica Moldova”, a declarat Pavel Postică.

Cazul Coliban este al patrulea din cele privind libertatea de exprimare. E vorba de persoane care și-au permis, într-un fel sau altul, să publice, să difuzeze informații despre regiune în afară. Însă în cazul Coliban, a fost o comunicare în interiorul regiunii. „Promo Lex” reprezintă la Curtea Europeană alte 27 de cazuri de privare ilegală de libertate în regiunea separatistă.

Deținuții, monedă de schimb

Potrivit lui Pavel Postică, administrația de la Tiraspol, prin  asemenea încarcerări încearcă să preseze autoritățile constituționale și factorii de decizie internaționali în diverse subiecte. „Ei pot să-și permită să sechestreze pe cineva, să întemnițeze, pentru ca ulterior să obţină avantaje politice”, menţionează avocatul.

The following two tabs change content below.