Când va fi editat un album al lui Nicolae Răileanu?

Nicolae Răileanu, o privire spre eternitate

Ne-a dăruit sute de poze, ne-a fotografiat cu o imensă blândețe. Pozele lui, în arhiva noastră, au o semnătură cu totul specială – RAI. Când găsesc prin computer o poză RAI, știu a cui e. 
Pe terasă, la Uniunea Scriitorilor, îi spuneam lui Nicolae astă primăvară că nu-mi plac jubileele, că nu-mi voi sărbători nici o aniversare, doar pe cea de 80 de ani. „80 de ani… Tu fă-ți ziua de naștere în fiecare zi!”, a surâs Nicolae Răileanu. A fost ultima noastră conversație.
Ca profesionist, Nicolae Răileanu, nu are egal. Nimeni nu-i va mai fotografia pe scriitorii din Basarabia cu atâta dragoste, smerenie, devotament. A slujit literatura română din Basarabia, toată viața. Sacrificiul lui era atât de vădit, că devenise pentru noi o obișnuință, ceva înscris pentru totdeauna în peisajul literar și cel cotidian.
Citea mult, se interesa de lucruri pe care noi le treceam cu vederea, cunoștea în adâncime cultura și istoria locului unde a dat Dumnezeu să ne naștem. Am fost prieteni de familie, vecini de bloc, Nicolae și soția lui Tamara ne-au ajutat mult.
Nu cred că Nicolae a plecat. Nimănui din prietenii și colegii săi nu i-a venit să creadă că ne-a părăsit, pentru totdeauna.

La ceremonia funerară de la Uniunea Scriitorilor, vorbitorii i s-au adresat ca unui confrate viu. Arcadie Suceveanu a spus că cel care i-a imortalizat pe literați în nenumărate imagini era ca o zeitate a Casei Scriitorilor: „ El putea fi văzut aici și sâmbăta, și duminica, și în zilele de sărbătoare. Trecând pe lângă geamul atelierului său și văzând lumina în fereastră, știam că cineva veghează, cineva ocrotește acest lăcaș. Nicolae Răileanu a fost un om al imaginii care a iluminat întreaga istorie a Uniunii Scriitorilor. El a lăsat o arhivă uriașă de fotografii inedite, fotografii rare de care va trebui să avem grijă și să le valorificăm”.

Nicolae Răileanu fotografiat de prietenul său, pictorul Andrei Sârbu

„A fost un cronicar al vieții noastre literare. Cred că merită ca Uniunea Scriitorilor să se gândească la organizarea unei expoziții de imagini foarte bine selectate din arhiva lui Nicolae Răileanu, ca un omagiu postmortem”, a spus Vitalie Ciobanu.

„De fapt, el a fost o instituție, cu care ne obișnuisem și care devenise indispensabilă, deși nu era prevăzută de „schema de personal”. Iar acum când a plecat, nu poate fi înlocuită, nici cu câțiva oameni, pentru că nu a catadixit nimeni să se intereseze cum funcționează acestă instituție pe nume Nicolae Răileanu. Din păcate, el nu a avut susținere financiară pentru a-și putea digitaliza întreaga arhivă, lucru de care în viitor ar trebui să se ocupe nu doar Uniunea Scriitorilor, dar și Ministerul Culturii”, a accentuat Mihai Poată.

Atelierul lui Nicolae Răileanu, împreună cu arhiva lui – o comoară de neprețuit –, ar trebui păstrat, în cadrul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, acest atelier ar fi firesc să poarte numele lui Nicolae Răileanu, afirmă Nicolae Popa, susținut de colegii de breaslă.

Cel mai important, credem, e să fie editat cât de curând un album la care Nicolae Răileanu a lucrat, de fapt, pe parcursul întregii vieți. Un album cu titlul „Istoria literaturii basarabene în imagini”. Vasile Tărâțeanu îi îndeamnă pe colegi să contribuie fiecare la editarea acestui album: „Ar fi bine ca Uniunea Scriitorilor, alte instituţii şi organizaţii să pună mână de la mână şi să editeze un album cu cel puţin câteva sute de fotografii din bogata-i fototecă. Mână de la mână, se poate face un album excepţional. Căci Nicolae a fost un mare maestru fotograf”.

O poză celebră a lui Nicolae Răileanu, realizată în 1976, cu Nichita Stănescu (flancat de un milițian), la Chișinău

Părintele Savatie Baștovoi scrie cu profundă durere despre Nicolae Răileanu: ”Un om de aur. Un bărbat drept, modest, smerit, prietenos ca un tată. Cu timpul, tata a devenit „Bunelu” pentru toți cei care intram în cabinetul lui de la Uniunea Scriitorilor pentru a ne spovădui de câte am făcut și vrem să facem. Om fără vicleșug, fără răutate. Un fotograf împătimit, care ne fotografia și în timp ce ne beam vinul, dacă i se părea că pierde vreo clipă neprețuită. Viața lui Nicolae Răileanu e în cutii, în miile de cadre rămase nedevelopate pe film. Cineva poate se va îngriji de această mare operă documentară și artistică întinsă pe cel puțin patru decenii. Frate Nicolae, Bunelu, o mână caldă! Și Dumnezeu să te ierte”.

Nicolae Răileanu s-a născut pe 3 decembrie 1950 în satul Cobusca Veche, raionul Anenii Noi. Este absolvent al şcolii internat nr.1 din Chişinău. Din luna iunie 1975 şi până în ultima zi, 18 noiembrie 2018, a lucrat în calitate de fotograf la Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Este înmormântat la Cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău.

Irina Nechit

 

 

 

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit