Cand femeile devin barbați

DSC_2776Nadea Roscovanu PhotographyAlegerea Elenei Dobzeu în funcția de primar a declanșat o adevărată revoluție la nivelul reprezentării de gen la Grozești

În politică, femeile devin bărbaţi. Această constatare este recunoscută chiar de femeile primari: „Dacă femeia vine în politică, devine bărbat. Dispar 50 la sută din emotivitate, gingăşie, blândeţe feminină. Funcţia publică îi diminuează din afecţiunea pentru oamenii dragi, devine mai dură, deoarece este obligată să fie mai exigentă faţă de ceilalţi, obligaţiile le responsabilizează”. Cu toate acestea, femeile primari din Republica Moldova cer o mai largă reprezentare politică.

Femeile reprezintă 18,8% în Parlamentul Republicii Moldova, în timp ce la nivelul administrației publice locale acestea constituie 18,9%, din cei 998 de primari din Republica Moldova, 164 sunt femei. Conform clasificării mondiale de reprezentare a femeilor în parlamentele naționale realizată de către Uniunea Interparlamentară, Republica Moldova se plasează pe locul 64 din 143, pe locul întâi plasându-se Rwanda cu 56,3% femei în parlamentul național, iar pe locul – 143 un grup de șapte state în care reprezentarea femeilor în organele de luare a deciziilor este zero.
Comparativ cu România și Ucraina, nivelul de reprezentare a femeilor în Republica Moldova este mult mai mare, România se află pe locul 101 cu 11,2% de femei în legislativ, iar Ucraina – pe locul 122 cu o reprezentare de 8% a femeilor în legislativ.

Forumul Național al Femeilor Primari, organizat cu susţinerea guvernului Suediei la 7–8 octombrie curent, a adunat cele mai reprezentative femei primari din Republica Moldova. O bună parte dintre acestea se află la al doilea mandat ca rezultat al contribuției lor la dezvoltarea comunităților locale din care fac parte. O chestiune importantă este faptul că niciuna dintre cele cu care am reușit să discutăm nu a acuzat anumite piedici în demersul lor de a candida la funcția de conducător al localităţii lor.

Mai mult, ele sunt recunoscătoare apropiaților lor pentru sprijinul acordat atunci când au candidat la funcția de primar al localității. „Ileană, numai tu poți aduce schimbarea!”, îmi povestește Elena Dobzeu, primar de Grozești, despre susținerea pe care a avut-o din partea mamei sale și a soțului său.

„Ileană, numai tu poți aduce schimbarea!”

„Am devenit primar ca să scot satul din anonimat. La alegerile locale din 2007, am fost şase candidaţi: două femei şi patru bărbaţi. Alegerea mea în funcția de primar a fost susţinută chiar şi de contracandidaţii mei, lumea susținea că numai o femeie ar putea schimba lucrurile în comunitatea noastră”, precizează aceasta. Această opinie s-a format în special după ce o femeie primar, aflată în fruntea satului vecin, a înregistrat succese importante”, relatează primarul de Grozești.
După instalarea sa în fotoliul de primar, aceasta susține cu aplomb că a adus „schimbarea”, cuvânt pe care îi place să-l rostească. A format în localitate Asociaţia obştească a femeilor – „Visătoarele”, în cadrul şedinţelor căreia se identifică soluţii pentru diverse probleme sociale. „Am elaborat politici pentru tineret, politici pentru femei, strategii pentru dezvoltarea instituţiilor din teritoriu pornind de la necesităţile sociale existente. Aşa am încercat să schimb mentalitatea”, spune femeia.

Elena Dobzeu

Elena Dobzeu

„Cred că n-a greşit nici comunitatea şi nici eu când am fost aleasă în această funcţie. Pentru mine contează foarte mult electoratul, satul. Atunci când sunt epuizată, mă gândesc la faptul că, în spatele meu, sunt cei 2200 de cetăţeni care şi-au dat votul pentru mine.”

Femeile primari din Republica Moldova au adoptat o Rezoluție cu privire la necesitatea adoptării măsurilor de asigurare a participării și reprezentării adecvate a femeilor în politică și în procesele de luare a deciziilor, prin care au solicitat Guvernului și Parlamentului, în care solicită ca fiecare dintre genuri să fie reprezentat cel puțin în proporție de 40% la formarea cabinetului de miniștri; în componenţa nominală a Biroului Permanent al Parlamentului să se respecte cota de reprezentare minimă de 40% a ambelor genuri; fiecare dintre genuri să fie reprezentat cel puțin în proporție de 40% pe listele de candidați; la formarea listelor de candidați, din cinci candidați consecutivi, cel mult trei să fie de acelaşi gen; să se aplice sancțiuni pentru partidele politice sub formă de neînregistrare la alegeri pentru nerespectarea cotei şi poziţionării pe listele de candidați etc.

„Acolo îi stă bine bărbatului meu”

Alegerea Elenei Dobzeu în funcția de primar a declanșat o adevărată revoluție la nivelul reprezentării de gen la Grozești. „Of, Doamne! Înainte, din cei 11 consilieri, erau două femei şi nouă bărbaţi, acum însă suntem opt femei şi trei bărbaţi! În plus, directoarea liceului este femeie, directoarea de grădiniţă, managerul de la centrul de sănătate, de asemenea, sunt femei. Numai ocolul silvic este administrat de un bărbat, deoarece pădurea este mută! Acolo îi stă bine bărbatului meu, unde l-am pus eu! Având majoritatea în consiliu, bărbaţii nu spun că nu au glas, dar au învățat să pună întrebări indirecte, nu ca înainte: „Dar dacă vă propunem…” „Da’ cum priviţi lucrurile astea?…” „Cum credeţi?…” etc.
„Da’ eu i-aș da afară pe toți!”, își dă cu părerea un alt primar femeie. „Nu participă la nicio acțiune în cadrul comunității, nemaivorbind de manifestările culturale. Femeile sunt mai receptive. Eu nu acuz bărbaţii de nimic, însă cei rămaşi acasă se apropie mai degrabă de o parte femeiască, pentru a-şi spune durerea. Femeile maltratate te pot suna şi la 1 de noapte, de exemplu, cele care au un bărbat beţiv! Prin ordonanţa de protecţie, punem acorda ajutor femeilor maltratate.”

Schimbarea… pe care o aduce reprezentarea în politică

Reprezentarea femeilor în politică aduce cu sine schimbări de comportament și afecțiune. „Mai scot și eu câte un Iotvoimat’”, recunoaște o altă primăriță care refuză să-şi spună numele. „Dacă femeia vine în politică, devine bărbat. 50 la sută din emotivitate, gingăşie, blândeţe feminină dispare. Funcţia publică îi diminuează din afecţiunea pentru oamenii dragi. Devine mai dură, este obligată să fie mai exigentă faţă de ceilalţi, obligaţiile le responsabilizează.”

De asemenea, potrivit statisticilor, fenomenul reprezentării femeilor în politică constituie un factor care alimentează criza demografică. Majoritatea femeilor primari pe care le-am abordat ne-au comunicat că au acceptat să candideze după ce și-au crescut copiii. Ele recunosc că reprezentarea în politică implică și acest risc. „Nu ştiu ce s-a întâmplat că femeile nu au copii. La noi în localitate, sunt femei care nu pot să conceapă copii. Nu ştim cine poartă vina, sunt o mulțime de familii care nu au copii. Am stat de vorbă cu fiecare: ‚Dacă nu vrei să faceţi carieră, de ce nu faci copii?!’ Prin urmare, această realitate dureroasă este determinată şi de alţi factori, nu neapărat de reprezentarea femeilor în politică”, o întoarce primarul de Grozeşti.

Galina Burduja

Galina Burduja

„Femeile primari reprezintă această forţă”

Galina Burduja, primar de Lunga, Floreşti, consideră că, în Republica Moldova, femeile sunt discriminate din cauza tradiției și „religiei noastre străbune”. „Acum însă timpurile s-au schimbat. Bărbații noștri trebuie să-și schimbe mentalitatea. Ei nu fac faţă lucrurilor! Avem nevoie de o forţă capabilă să facă schimbarea. Femeile primari reprezintă această forţă”, se recomandă primarul de Lunga. Parascovia Negruţă, primariţa de Piatra, Orhei, o femeie scundă, dar voinică, este mai temperată în discurs şi în gesturi, plângându-se de faptul că, odată cu alegerea sa în funcţia de primar, în afară de treburile casnice, şi le-a asumat şi pe cele ale comunităţii: „Nu am fost în concediu de la 1 noiembrie 2011. Aşa sunt femeile, atunci când facem cu mâna noastră, e făcut”.