Canalia Katarov

Slugă de boier, agent CEKA, conte francez şi rege pentru polinezieni 

Nu se ştie când şi unde s-a născut şi nici când şi unde a fost înmormântat, ştim în schimb că a fost o mare canalie. Este vorba de faimosul aventurier Ilie Cătărău, cunoscut ca Ilarion Katarov şi Catidi, una dintre „legendele” mişcării comuniste din Basarabia, asemănătoare lui Kotovski, dar care l-a depăşit pe acesta cu mult în atrocităţile pe care le-a comis. În viaţa sa mizerabilă a deţinut mai multe funcţii (chiar şi titluri nobiliare!) – de la slugă a unui boier din România la „conte” francez şi „rege” al unui trib polinezian.

Ilie Gulca

Născut în Basarabia, sursele îl menţionează mai întâi în România. Nu se ştie cum a ajuns acolo şi cu ce intenţii – unele izvoare îl menţionează ca student, în timp ce altele, ca slugă la un moşier –, în perioada ţaristă se ajungea peste Prut doar cu permisiunea vigilentei ohrance ţariste. Fapta pe care a făcut-o la Braşov îi va aduce faima şi respectul transilvănenilor. În ziua de 27 septembrie 1913, Ilie Cătărău, împreună cu un prieten de-al său, Timotei Kirilov, bulgar de origine, ar fi dinamitat un monument ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea pe Tâmpa de lângă Braşov, constând dintr-o coloană având aşezat pe capitel un arcaş din timpul dinastiei arpadiene. Presa epocii din România l-a prezentat „ca aventurier politic, bulgar de origine, care a stat câtva timp în Rusia, unde nu se ştie din ce a trăit”.

De la erou transilvănean la spion CEKA

La puţin timp, s-a întors în Basarabia şi a intrat în serviciul de spionaj al Rusiei, ulterior al noii structuri informative bolşevice CEKA. „Acest tip elegant, deştept, sub o formă amabilă şi modestă s-a prezentat la Comisariatul General al Armatei Moldoveneşti, rugând să fie numit în regimentul moldovenesc «ca să deştepte pe fraţii moldoveni». A fost primit, dar cine putea şti ce gânduri nutrea acest om în mintea lui”, notează Gherman Pântea în memoriile sale.

În curând, Ilie Cătărău s-a făcut într-adevăr simţit. Mai întâi, organizează comitete (soviete) de batalioane în unităţile militare ale Armatei Republicii Democratice Moldoveneşti, acţiune prin care a încălcat un ordin emis în acest sens de Sfatul Ţării. Şi, datorită unei discurs populist, potrivit căruia totul aparţine soldaţilor, a fost ales şef al Garnizoanei Chişinău (Ion Constantin, Gherman Pântea între mit şi realitate, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti 2010, p. 58–64)

„Să înceapă grăbuiala!”

În această calitate, având o gardă formată din indivizi aleşi după chipul şi asemănarea lui, s-a pus pe jaf. Dintre primele obiective supuse jafului a fost depozitul militar din Chişinău. „Îmi venea mai mult să râd când vedeam cum maiestăţile puchinoase şi bătrâne se căzneau să scoată câte un cazan mare de aramă şi nu-l puteau duce, căci era prea greu pentru forţele lor”, evocă Ştefan Usinevici, martor la acest furt (Ştefan Gh. Usinevici, Nostalgii Basarabene. Mărturii Autobiografice, Cluj-Napoca, 1996, p. 153–158). Odată ce s-a asigurat cu arme a început grăbuiala! „Chipurile, lua de la bogaţi, pentru a da la săraci. În realitate, la ordinele sale, comisii speciale, „pentru binele poporului”, omorau nobili şi luau cu japca de la oameni animale şi alte bunuri. Acestea erau aduse la Chişinău şi adăpostite în curtea Seminarului Teologic.

Astfel, Cătărău s-a gândit să facă avere. Bunurile aduse de bandele sale din provincie erau eliberate înapoi proprietarilor în baza unor chitanţe semnate de el, evident contra plată.

Pântea îl arestează

Comportamentul lui Cătărău a alarmat multă lume, în special Sfatul Ţării, preocupat de păstrarea ordinii. El a început a veni la şedinţele legislativului Basarabiei înarmat cu un pistol „Mauser” şi două revolvere la brâu, însoţit de o gardă de 4-5 soldaţi, şi ei înarmaţi la fel, ca să producă impresie şi să-i intimideze pe deputaţi. Cel care a decis să-l aresteze pe vestitul criminal a fost Gherman Pântea, ministru al apărării în cadrul guvernului moldovenesc. Se ştia că Cătărău (cacofonie păstrată special) făcea chefuri, împreună cu gărzile sale de corp, la restaurantul „Londra”, până noaptea târziu, apoi se urca la etaj, unde ocupa apartamentele nr. 1 şi 2. Pe aici călca şi Nadejda Grinfeld, o altă revoluţionară a Basarabiei, probabil ca să „adâncească revoluţia”J. Qui se semble se ressemble!

Anume aici a şi fost arestat de Pântea în noaptea de Revelion anul 1918. Arestarea, organizată de Pântea, se aseamănă cu o scenă din filmele de acţiune. După ce soldaţii au pătruns în apartamente, Cătărău a fost dat pe mâna unui boxer. Imediat, asupra banditului au căzut opt oameni şi, după o rezistenţă înverşunată, a fost arestat şi transportat – însoţit de două camioane de soldaţi! – la Odesa. Aici, Cătărău a fost predat comisarului ucrainean Poplavko. La întrebarea acestuia de ce a fost arestat, Cătărău a spus că „moldovenii basarabeni trag spre România, doar eu singur lupt ca Basarabia să se unească cu Ucraina”. La cele spuse de hoţ, Poplavko l-a pus în libertate (Ion Constantin, op.cit., p. 64.).

Intenţionează să-l omoare pe Pelivan

Peste un an, îl găsim pe Cătărău la Paris, nu se ştie cum a ajuns aici, pe cont propriu sau ajutat de CEKA. În timpul Conferinţei de Pace de la Paris, curios lucru, a încercat să intre în graţiile delegaţiilor române. „A fost la Brătianu, dar n-a fost primit. L-a primit colonelul Toma Dumitrescu, căruia i-a cerut o slujbă, însă n-a fost angajat. Acuma văd că se linguşeşte pe lângă delegaţia ardeleană, deoarece unii ardeleni erau încântaţi de el, mă tem ca ei să nu-l angajeze”, îi scria de la Paris Pelivan lui Inculeţ şi lui Ciugureanu.

Cătărău i-a acordat o „atenţie specială” lui Pelivan, reprezentantul Basarabiei la Conferinţa de Pace. „Mai dăunezi, în lipsa mea de acasă, mi s-a aruncat prin fereastra deschisă o mică bombă de sticlă, care, când s-a fărâmat, a umplut odaia de o putoare nespusă de un fel de gaz… Nevastă-mea, care se afla… în baie, crede că e trebuşoara lui Cătărău”, mărturiseşte Pelivan.

În aceeaşi perioadă, faimosul criminal a pătruns în Legaţia României de la Paris şi a furat o sumă considerabilă de franci (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan, părinte al mişcării naţionale din Basarabia, Bucureşti, 2011, p. 150).

După Conferinţa de Pace, potrivit presei din Franţa, Cătărău a devenit pentru o perioadă rege al unui trib din Polinezia franceză (pays d’outre-mer), apoi s-a întors în Europa, restabilindu-se la Paris. Aici a avut un proces de răsunet european. A înşelat-o pe o tânără din SUA că e conte – contele Cătărău! J –  şi s-au logodit, punând mâna pe nişte bijuterii de mare valoare. După proces, a încasat doar câţiva ani de închisoare (Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii. Amintiri şi comentarii. Ediţie îngrijită şi Cuvânt Înainte de dr. Vlad Bejan, Editura Eminescu, 1995, p. 132).

Se răzbună pe Pântea

Reapare în România ocupată de sovietici. În aprilie 1947, ziarul „Cotidianul” a publicat o serie de interviuri cu Ilie Cătărău (de această dată Catidi) despre evenimentele din 1917–1918 din Basarabia, în care aventurierul l-a acuzat pe Gherman Pântea, care îl arestase pe 1 ianuarie 1918 şi îl expulzase din Chişinău, că din cauza acestuia ostaşii germani i-ar fi omorât două surori la Odesa, lucru absolut fals, deoarece surorile lui Cătărău locuiau de fapt la Craiova.

La bătrâneţe, Cătărău s-a întors pe meleagurile natale, în Basarabia, nu ştim cu certitudine în ce sat. A speculat „arestarea” sa de către Sfatul Ţării şi a fost declarat „erou” al RSS Moldoveneşti, „pentru lupta împotriva organului moşieresc Sfatului Ţării”, beneficiind de o pensie bunişoară (Vasile Harea, op. cit., p. 132). Nu ştim când a murit şi unde, dar nici nu ne interesează…

 

Potrivit unor surse, Ilie Cătărău s-ar fi născut îl satul Mărcăuţi, judeţul Orhei, şi ar fi fost fiu de preot, potrivit altora, s-ar fi născut în sudul Basarabiei, de aici şi probabila sa origine bulgară.

Pântea a rămas în viaţă doar datorită faptului că în perioada când a fost primar de Odesa (al Doilea Război Mondial) a salvat-o de la moarte pe o soră de-a generalului sovietic Semion K. Timoşenko, născut în sudul Basarabiei. Timoşenko i-a întors datoria.

 

The following two tabs change content below.