CAMPANIE // Stop alimentelor nesănătoase!

Zilnic, un copil consumă la grădiniţă 9 linguriţe de zahăr

alimentatie-sanatoasa-copii

Zilnic, la grădiniţă un copil trebuie să mănânce 120 g de pâine (inclusiv 40 g de pâine de secară), 30 de grame de crupe şi făinoase, 20 g de unt, 100 g carne, 200 g legume, 60 de grame fructe proaspete, 45 de grame zahăr (9 linguriţe de zahăr în fiecare zi), conform recomandărilor oficiale. Părinţii se plâng că fructele proaspete lipsesc, copiilor li se dau mai mult terciuri şi ceaiuri îndulcite în exces. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă atât pentru copii, cât şi pentru maturi ca aportul zahărului curat faţă de întreaga raţie alimentară să nu depăşească 10% din numărul total de glucide (1 g de zahăr=1 g de glucide), iar micşorarea acestui aport până la 5% are efecte benefice asupra sănătăţii. În R. Moldova, conform normelor, doar la grădiniţă, copiii primesc 17%.

„La Liceul „L. Rebreanu” din Chișinău găseşti pâine carbonizată, bufet în coridor (fără protecţie de praf), crenvurşti în aluat, pizza, salata se pune în farfurie direct cu mâna, copiii nu doresc să mănânce la cantină pentru că miroase urât, „grețos”. Directoarea nu dorește să colaboreze, aşteaptă pensia după reguli sovietice”, ne scrie Rodica din Chişinău. Mai mulţi părinţi ai căror copii învaţă la acest liceu au depus în octombrie 2015 o petiţie pe numele directoarei, şi chiar s-au adresat în judecată, însă deocamdată nu au obţinut niciun răspuns. Ana din Chişinău se plânge că copilul său are pancreatită reactivă din cauza mâncării de la grădiniţă. „Copilul meu perfect sănătos, care n-a avut niciodată probleme cu stomacul, de vineri, 4 martie, vomită și are diaree. Medicii ne-au pus diagnoza de pancreatită reactivă”, se plânge femeia.

O altă mămică se plânge că la grădiniţă se dă mult zahăr. „După trei luni de frecventare a grădiniței, fetiței mele i s-a stricat o măsea și am fost nevoiți să plombăm măseluța la doi ani şi jumătate”, ne scrie Natalia. Şeful secţiei Sănătatea Copiilor și Adolescenților la Centrul de Sănătate Publică din Chișinău, Iurie Cojocaru, spune că părinţii amplifică faptele peste măsură. „Ei uneori exagerează că sunt cantități excesive de zahăr sau unt, dar nu părinții decid aceste cantităţi, ci sunt norme fiziologice care există în R. Moldova. Instituțiile nu pot încălca aceste norme”, a menţionat Iurie Cojocaru pentru site-ul e-sanatate.md.

Lista produselor interzise

În anul 2013, Centrul Municipal de Sănătate Publică a elaborat o serie de recomandări privind organizarea alimentaţiei echilibrate în instituţiile de învăţământ în baza cărora se interzice includerea în meniul copiilor a produselor stipulate în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 904 din 17.09.2012. Conform acestor recomandări, se interzic produsele alimentare cu risc sporit şi/sau toxicologic în instituţiile pentru copii, cum ar fi:

  1. Mezeluri şi carne mai joasă de categoria a doua (lebărvurşti şi carne).
  2. Mezeluri preparate din sânge.
  3. Produse afumate din carne şi peşte.
  4. Subproduse, cu excepţia ficatului şi inimii.
  5. Ouă fără tratare termică.
  6. Carne şi ouă de gâscă şi raţă.
  7. Clătite cu carne şi brânză.
  8. Mazăre verde conservată şi congelată fără prelucrare termică.
  9. Produse de conservare casnică.
  10. Conserve din legume şi fructe marinate.
  11. Dulceaţă şi compoturi din fructe sâmburoase cu excepţia celor preparate ex tempore.
  12. Brânză din lapte nepasteurizat.
  13. Brânzeturi şi produse lactate de pregătire proprie prin metode casnice.
  14. Lapte, brânză de vaci şi smântână preparate fără tratare termică.

În instituţiile pentru copii se admit următoarele moduri de preparare a bucatelor: fierbere, fierbere la aburi, înăbuşire, coacere. Nu se admit bucatele prăjite.

 Lista produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor

  1. Produse alimentare cu conţinut de zaharuri de 15 g şi mai mult la 100 g produs  (caramele, ciocolată, bezele, conuri de zahăr, rulouri din fructe, prăjituri cu ciocolată şi cremă, brânzică glazurată în ciocolată, caramel din porumb, alte produse similare).
  2. Produse alimentare cu conţinut de grăsimi de 20 g şi mai mult la 100 g produs (chipsuri, hamburgheri, gogoşi, sandviciuri, pizza, produse prăjite, inclusiv pateuri, cartofi prăjiţi în ulei, maioneză, brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conţinut de grăsime peste 20%, mezeluri, slănină de porc şi de oaie, arahide şi toate tipurile de nuci şi alte produse similare).
  3. Produse alimentare care conţin grăsimi hidrogenizate (margarina şi alte produse similare preparate pe bază de grăsimi hidrogenizate).
  4. Produse alimentare cu conţinut de sare de 1,5g şi mai mult la 100 g produs (biscuiţi săraţi, covrigei săraţi, sticksuri sărate, snacksuri, alune sărate, seminţe sărate, brânzeturi sărate, alte produse similare).
  5. Produse alimentare cu valoarea energetică de 300 kcal şi mai mult la 100 g de produs.
  6. Produse alimentare cu adaos de aditivi alimentari (băuturi nealcoolice cu adaos de aditivi alimentari, băuturi pentru sportivi, produse de preparare rapidă, gume de mestecat).
  7. Băuturi energizante (cafea sau alte produse similare).
  8. Condimente: ardei iuţi, oţet, muştar, piper, hrean, ketchup şi alte produse similare.
The following two tabs change content below.
Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Ultimele articole de Carolina Chirilescu (vezi toate)