Campanie // „Opriţi taxele ilegale în şcoli!” Reacţia Ministerului Educaţiei

fMinisterul Educației a lansat o serie de inițiative pentru eliminarea conflictului de interese și diminuarea fraudei în instituțiile de învățământ

La 22 noiembrie, JURNALUL a lansat campania „Opriţi taxele ilegale în şcoli!”. În acest număr, publicăm răspunsul oficial trimis redacţiei de Ministerul Educaţiei, precum şi două reacţii la articolele apărute în ziar: un fost absolvent ne relatează despre faptul că managerii unei instituţii de învăţământ nu au dorit să-i elibereze diploma din cauza că acesta nu achitase taxa pentru fondul şcolii, iar un părinte spune că nu şi-ar îmbrăca băiatul în uniformă de culoare mov şi de proastă calitate.

Majoritatea mesajelor scrise pe site-ul nostru – www.jc.md sunt laudative la adresa Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu” din Chişinău, vizat de noi într-un articol, şi critice la adresa redacţiei JURNALULUI, învinuit de lipsă de profesionalism în realizarea articolelor şi campaniilor de acest fel.

Redacţia continuă să publice reacţii la materialele apărute în cadrul campaniei „Opriţi taxele ilegale în şcoli!”.

„Cum să-ţi dăm atestatul dacă nu ai achitat tot?!”

Iată o mărturie dintr-un mesaj: „Taxele sunt obligatorii. Eu am absolvit cu câţiva ani în urmă liceul şi nu voiau să-mi dea diploma de absolvire până nu am achitat “fondul şcolii”. Mi-au spus ‘Cum să îţi dăm atestatul dacă nu ai achitat tot?! ‘. Ce trebuia să fac atunci??”, se întreabă autorul mesajului anonim.

Altă opinie: „Trebuie să ai mare imaginaţie ca să îmbraci băieţi de liceu în uniformă de culoare mov! Dacă aş avea copii la acest liceu nici în ruptul capului nu le-aş cumpăra aşa o uniformă. Dacă e să se poarte uniformă, atunci să fie una frumoasă, modernă, de calitate, ca elevii s-o poarte cu plăcere, dar nu să urască şcoala din cauza ei. Din păcate însă, nimeni nu se interesează de părerea elevilor. În ceea ce priveşte fundaţia, da, e greu să ai copii în şcoală şi

mai ales doi sau trei copii. Câte 1200 de lei anual pentru fiecare şi plus alte colectări ce se fac regulat în şcoli – trebuie să fii înstărit ca să te ţii în pas cu lumea. În caz contrar, nimereşti în belea!”.

Ministerul Educaţiei ne răspunde

După mai bine de o lună de zile, Ministerul Educației (ME) a oferit un răspuns JURNALULUI, pe care îl reproducem în întregime:

„ME a examinat solicitarea Dvs. cu referire la colectările de bani în instituțiile de învățământ și vă informează că Ministerul este hotărât să sporească nivelul de transparență și corectitudine în educație. În acest context, Ministerul Educației a analizat fenomenul plăților neformale și a lansat un șir de inițiative pentru eliminarea conflictului de interese și diminuarea fraudei în instituțiile de învățământ.

Astfel, pe 6 decembrie 2013, a fost lansat studiul sociologic „Plăţile formale şi informale achitate de către părinţi în instituţiile de învăţământ preuniversitar”, elaborat de Institutul de Politici Publice şi Centrul de Investigaţii Sociologice şi marketing „CBS-AXA”, sub îndrumarea metodologică a Ministerului Educației și cu suportul Fundaţiei Soros – Moldova.

Conform acestui studiu, amploarea plăților neformale achitate de părinți în anul 2012, care includ lecţiile particulare, reparaţiile în şcoală / clasă, cadouri pentru cadrele didactice, activități şcolare etc., se estimează la cca 287,5 mil. lei, ceea ce reprezintă 16,2% din bugetul alocat de stat pentru anul 2012.

Un factor important care generează necesitatea plăților din partea părinților este folosirea ineficientă a alocațiilor financiare din partea statului datorată rețelei supradimensionate de școli. În perioada anilor 1990 – 2012 numărul elevilor s-a înjumătățit, în timp ce numărul instituțiilor școlare s-a redus cu doar 14,6%.

ME: „Nu toate plățile clasificate ca fiind neformale sunt contrar legii sau eticii”

Numărul mediu de elevi per şcoală a scăzut de la 437 de elevi în 1990 la 267 în 2012. În condițiile în care infrastructura instituțiilor de învățământ este folosită la doar jumătate din capacitate, cheltuielile mari pentru întreținere, încălzire și alte plăți nu permit generarea unor economii ce ar putea fi investite în școli. În raioanele ce au raționalizat rețeaua școlară, cum ar fi Ungheni și Hâncești, sunt școli de circumscripție care au generat suficiente resurse proprii pentru a efectua reparații și a finanța alte îmbunătățiri astfel ca părinții să nu fie nevoiți să plătească pentru asemenea activități.

Nu toate plățile clasificate ca fiind neformale sunt contrar legii sau eticii. Astfel, în procesul de colectare a datelor studiului menționat mai sus au fost identificate mai multe instituții de învățământ în care colectarea și gestionarea banilor se face în mod benevol și transparent, prin intermediul asociațiilor de părinți.

În consecință, eforturile Ministerului Educației sunt orientate spre adoptarea politicilor ce ar asigura caracterul benevol și transparent al plăților și ar contribui la creșterea calității studiilor fără consecințe negative asupra copiilor și tinerilor, în special a celor din familii vulnerabile.

ME: „Noul Cod al Educației interzice cadrelor didactice prestarea serviciilor cu plată copiilor”

În acest scop, proiectul Codului Educației stabilește interdicția cadrelor didactice de a presta servicii cu plată copiilor, elevilor, studenților cu care interacționează în activitatea didactică directă în instituțiile în care sunt angajate, astfel eliminând conflictul de interese în acordarea lecțiilor particulare. Proiectul Codului Educației conține și alte prevederi ce vor duce la creșterea nivelului de transparență, cum ar fi stabilirea unui pachet minim de servicii educaționale acoperite de stat.

Un exemplu elocvent al eforturilor Ministerului Educației de combatere a fraudei în educație sunt și rezultatele examenelor de bacalaureat, sesiunea 2013. Aplicarea sistemului de monitorizare video a redus considerabil şi a descurajat practicile de fraudare a examenului de bacalaureat. Scanarea testelor la intrarea în centrele de verificare şi după evaluare nu doar a făcut posibilă vizualizarea de către candidaţi a lucrărilor verificate prin intermediul internetului, dar şi a descurajat tentativele de intervenţie pe test în cadrul centrelor de evaluare sau în timpul procedurii de contestare. Deşi frauda nu a fost eradicată pe deplin, rezultatele examenelor de bacalaureat din anul 2013 corespund cu tendinţele scoase în evidenţă de evaluarea internaţională PISA 2009.

Urmărind același scop, în perioada 2014-2015, Ministerul Educației, în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), va implementa Proiectul „Tinerii pentru transparență în educație” care prevede implicarea elevilor și tinerilor din 20 de localități din Republica Moldova în identificarea unor soluții inovative pentru asigurarea transparenței procesului educațional în școli. Cele mai bune soluții și practici propuse vor fi premiate și integrate în politicile educaționale ale Ministerului Educației. Pe toată perioada proiectului va fi desfășurată o campanie de informare și comunicare privind integritatea academică a elevilor prin care aceștia vor fi încurajați să nu copieze”, răspunsul este semnat de viceministrul Educaţiei, Igor Grosu.