Căderea rublei ne sărăceşte

Sancţiunile Occidentului împotriva Federaţiei Ruse ar putea avea consecinţe negative pentru Republica Moldova din cauza dependenţei acesteia de transferurile băneşti ale moldovenilor din Rusia

DSC_4569Nadea Roscovanu Photography.JPG1În afară de embargourile impuse de către Moscova Republicii Moldova, sancţiunile aplicate de către Occident Federaţiei Ruse au consecinţe nefaste şi pentru economia moldovenească. Rubla rusească a înregistrat o scădere de circa 20% faţă de dolar de la începutul anului curent, inclusiv din cauza sancţiunilor Occidentului împotriva Moscovei pentru rolul pe care îl joacă aceasta în criza din Ucraina.

Căderea accelerată a valutei naţionale a Rusiei, de altfel ca şi preţul la petrol, principalul produs de export al Rusiei – a atins minimul din ultimii patru ani. Rubla slabă a determinat valutele naţionale ale ţărilor vecine să înregistreze la rândul lor căderi faţă de dolarul american. De exemplu, în Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan, remitenţele milioanelor de muncitori din Rusia au început să cadă. În ultimii ani, aceste transferuri de bani cash au constituit de la 30% din economia Kîrgîzstanului la 50% în cea a Tadjikistanului. Şi cum rubla se depreciază, muncitorii originari din aceste ţări trimit tot mai puţini dolari acasă.

„Rubla slabă influenţează salariile gastarbeiterilor”

„Rubla slabă influenţează salariile muncitorilor străini, fapt ce provoacă pierderi acestor ţări”, a declarat Oleg Kuzmin, expert în cadrul „Renaissance Capital” din Moscova. În plus, aceste ţări sunt vulnerabile la strategiile Băncii Centrale a Rusiei, care a cheltuit deja peste 50 de miliarde de ruble în acest an pentru a-şi menţine valuta naţională. Unii foşti oficiali ruşi, inclusiv fostul ministru al Finanţelor, Aleksei Kudrin, au criticat eforturile Băncii Centrale a Rusiei de a menţine cursul rublei faţă de dolar, menţionând că o rublă slabă ar favoriza exporturile.

„Nu cred într-o revenire spectaculoasă a rublei la poziţiile iniţiale, deoarece nu există deocamdată premisele unei asemenea aprecieri. De asemenea, nu cred că sancţiunile Occidentului împotriva Rusiei vor fi ridicate cel puţin în termen scurt. Chiar dacă va fi o anumită apreciere, aceasta nu va fi una imediată. Dacă aş fi în locul celor care au ruble ruseşti, aş aştepta un moment potrivit în care rubla s-ar aprecia puţin şi le-aş schimba în alte valute”, a recomandat Ion Tornea, expert la IDIS „Viitorul”.

Deprecierea rublei şi reducerea preţului la petrol le-au forţat şi pe autorităţile kazahe să-şi recalculeze bugetul. La 21 octombrie curent, guvernatorul Băncii Naţionale a Kazahstanului, Kairat Kelimbetov, a încercat să liniştească spiritele în privinţa unei noi devalorizări, însă investitorii au remarcat că acesta a făcut aceleaşi declaraţii înaintea devalorizării din februarie curent.

Se aşteaptă o creştere a preţurilor

Ca rezultat, a fost înregistrată o creştere a preţurilor la produsele alimentare cu 20–25% în ultimii patru ani. Fondul Monetar Internaţional a declarat că se aşteaptă ca, în aceste ţări, preţurile la produsele alimentare să crească de la 8% în 2014 la 8,9% în 2015. Şi Republica Moldova ar putea să se aştepte la un asemenea scenariu, ţinând cont de faptul că transferurile moldovenilor care lucrează în străinătate constituie circa 25% din PIB. Până în prezent, deşi leul a înregistrat o depreciere importantă faţă de dolarul american, Chişinăul a reuşit să facă faţă acestor factori dezinflaţionişti.

Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţan, aceasta a reuşit să tempereze presiunile dezinflaţioniste, prin implementarea unei politici monetare stimulative, atât prin canalul ratei dobânzii, cât şi prin cel al ratei de schimb. Prin urmare, riscul de coborâre a inflaţiei sub banda de jos de 3,5% s-a diminuat considerabil, însă acesta încă mai persistă. Pentru trimestrele IV din 2014 şi I din 2015, a estimat Drăguţan, inflaţia se va diminua în special din cauza reducerii contribuţiei din partea preţurilor la produsele alimentare, iar la sfârşitul anului 2015 va reveni spre nivelul ţintit al inflaţiei de 5%.
Totodată, Drăguţan a relevat faptul că înăsprirea condiţiilor migraţionale în Federaţia Rusă ar putea afecta volumul remiterilor din această ţară, ceea ce va influenţa negativ cererea internă, generându-se presiuni dezinflaţioniste.

BNM a reuşit să tempereze presiunile dezinflaţioniste

„Accentuarea deprecierii rublei ruse şi a grivnei ar putea duce la ieftinirea produselor importate din aceste ţări, ceea ce ar induce presiuni dezinflaţioniste; şi înăsprirea condiţiilor migraţionale în Federaţia Rusă ar putea afecta volumul remiterilor din această ţară, ceea ce va influenţa negativ cererea internă, generându-se presiuni dezinflaţioniste”, se menţionează într-un raport al BNM.

Aşadar, pentru moment, în Republica Moldova, în pofida înăspririi condiţiilor de şedere a moldovenilor pe teritoriul Federaţiei Ruse, s-a înregistrat o creştere de circa 8–9% a valorii transferurilor băneşti din această ţară. „În pofida ameninţărilor proferate de Moscova, nu a fost înregistrat un exod masiv de muncitori moldoveni din Federaţia Rusă. Cea mai mare parte dintre aceştia continuă să lucreze în Rusia”, ne-a explicat expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tornea. În opinia acestuia, transferul de bani de la muncitorii moldoveni din Rusia va scădea pe măsură ce Moscova va înăspri condiţiile de aflare a acestora pe teritoriul statului rus.

Rubla nu-şi va reveni în curând

Pe de altă parte, deprecierea rublei şi reducerea preţului la petrol ar putea determina schimbări la preţurile produselor energetice. „Nu însă şi la gaz, deoarece preţul acestui produs rămâne constant”, a relevat economistul Viorel Chivriga. Acesta a mai semnalat că, din cauza deprecierii rublei, ar putea apărea probleme pentru moldovenii care importă produse ruseşti în Republica Moldova.

„Cele mai mari probleme sunt riscul inflaţiei pentru valuta naţională şi reducerea remitenţelor din Rusia, deoarece majoritatea muncitorilor moldoveni din Rusia sunt remuneraţi în ruble”, a menţionat economistul Viorel Chivriga. Cea mai mare parte dintre moldoveni care deţin ruble ruseşti ezită să le schimbe, sperând totuşi că valuta naţională a Federaţiei Ruse va reveni la cursul de odinioară, aceasta însă, potrivit experţilor financiari, nu se va întâmpla în curând.