Ticăloşii de catifea

Val-Butnaru

Urmărind unele evenimente de-a dreptul uluitoare, mă surprind asaltat de o întrebare, mi se pare, fundamentală: când, în ce moment un om de treabă se transformă într-un ticălos? Parcă mai ieri discutam și împărtășeam aceleași idealuri și azi, iată-i, votând împotriva propriei conștiințe.

Membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului au votat pentru acordarea licenței postului rusesc NTV, în spatele căruia se află un Dodon. Paradoxal, dar după ce Dodon a obținut licența, socialiștii au încetat brusc să-l mai critice pe Plahotniuc și declară senin că acesta nu a participat la furtul miliardului.

Nu Dodon mă surprinde – am mai spus că această persoană va face cândva pușcărie pentru înaltă trădare. Mă îngrijorează membrii CCA care au acordat licență celui mai odios post TV rusesc – cu știri mincinoase, cu propagandă imperială deșanțată, cu apeluri la ură față de valortile occidentale etc.

La prima tentativă de acordare a licenței, cinci dintre membrii CCA au fost împotrivă și NTV n-a trecut. Cinci! Peste o săptămână doar NTV a trecut cu majoritatea voturilor, împotrivă fiind doar Olga Guțuțui. Un singur vot împotrivă! Apropo, de ce această tânără a putut să facă ceea ce le-a fost peste puteri celorlalți colegi? De ce și peste o săptămână ea nu și-a trădat convingerile?

Și acum, chiar mă interesează: ce putea să se întâmple pe parcursul unei săptămâni în capul și în buzunarul unui scriitor cum este Iurie Colesnic ca acesta să-și revadă radical propria opinie? Mă întreb: cât valorează cărţile lui despre Basarabia necunoscută în momentul în care el alege să îndobitocească cu propagandă rusească acest popor îndobitocit suficient de ruși pe parcursul ultimilor 200 de ani?

E adevărat, din componența CCA mai face parte un scriitor – Dragoș Vicol – dar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Este și cazul celorlalți votanți din prima încercare.
Mă întreb ce s-a întâmplat cu un alt ziarist, Nicolae Damaschin, care întotdeauna a făcut impresia de om integru și atașat valorilor naționale? Cum s-a întâmplat că doar peste o săptămână a „înțeles” ceea ce nu „înțelesese” ani la de rând?
La ședința CCA a lipsit o altă colegă de-a noastră, Mariana Onceanu-Hadârcă. Probabil, a fost bolnavă. Sau a fost plecată. Sau va fi invocat un alt motiv plauzibil. Dar nu de motive plauzibile avem nevoie! În viața noastră contează doar faptele. În viața fiecăruia dintre noi apare o zi când nu poți să te îmbolnăveşti. Înţelegeţi asta? Te ridici de pe patul de moarte și vii să votezi împotriva unei crime care se pune la cale. Iată ce trebuie să faci când destinul îți oferă o asemenea șansă!

Cei care au votat cu NTV sunt preponderent tineri. Mă uitam la acești băieți și fete cărora le-am încredințat soarta securității informaționale a acestui stat și-mi spuneam că nimeni dintre ei, probabil, nu se consideră vinovat. Dar ce-au făcut ei atât de grav? La câte televiziuni rusești există la noi, ce mai contează încă una? Ce crimă au comis ei votând pentru o licență acordată lui Dodon? De ce un Plahotniuc are voie să retransmită posturi moscovite, iar Dodon nu ar avea?
Într-adevăr, de ce nu ar avea? Ce crimă au făcut acești tineri?

Probabil că tot așa crede și un alt fost coleg de-al nostru Cristi Tabără. Ce crimă comite el participând seară de seară la prepararea minciunilor de la fabrica lui Plahotniuc? Cu buhăieșii de acolo nu mai am nicio nedumerire, cu Cristi Tabără, însă, mai continui să am. Exact ca și Adrian Ciubotaru care a scris în Jurnal de Chișinău cu referire la oameni ca Tabără: „Vând conștiință. Preț contractual”.

În concluzie: știe cineva când, în ce moment se produce metamorfoza și omul de treabă devine ticălos? Și nici măcar nu unul odios, ci așa, soft, de catifea.

Val Butnaru