Business-centrul înghite monumentul

BARBARIE // Businessul, în cârdăşie cu autorităţile, distruge centrul istoric al capitalei

Miercuri, 22 iunie, monumentul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71 a fost demolat de excavatoare. Primăria Municipiului Chişinău nu a intervenit, promiţând că va emite în legătura cu aceasta o declaraţie. Nici Ministerul Culturii nu a putut salva monumentul de importanţă naţională, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă, declarând: „Avem procuratură, avem primărie, avem guvern, dar nu s-a putut face nimic”. Preşedintele consiliului director al Societăţii pe Acţiuni Moldpresa, Alexandru Bilinkis, consideră că Leopress nu poate fi atacată în judecată, deoarece are la dispoziţie „toate documentele care au permis demolarea”.

Adio, Centru Istoric!

După ce placa de pe monumentul de pe Vlaicu Pârcălab 71,  având inscripţia „ocrotit de stat”, a dispărut într-o noapte de aprilie, edificiul a fost distrus definitiv într-o zi senină de iunie. Miercuri, operaţiunea de demolare, desfăşurată treptat începând cu luna aprilie, a culminat cu intervenţia excavatoarelor, care au dărâmat în câteva ore clădirea de culoare roz, aflată la doar câţiva paşi de Primăria Municipiului Chişinău. Astfel, în centrul istoric al capitalei a fost ras de pe faţa pământului încă un monument de istorie şi arhitectură de importanţă naţională.

Primăria nu a putut salva monumentul

Întâmplător sau nu, demolatorii şi-au săvârşit sinistra lucrare în perioada alegerilor locale, când primăria municipală nu avea conducător, plutind în derivă mai bine de o lună. Pe 22 iunie, în ziua când excavatoarele muşcau din pereţii monumentului, proaspăt alesul primar general Dorin Chirtoacă, solicitat de JURNAL, ne-a spus că nu poate veni la faţa locului, pe Vlaicu Pârcălab 71, să vadă cum e distrus edificiul. Primarul general ne-a sugerat, cu o voce foarte obosită, să ne adresăm viceprimarului, Nistor Grozavu, care ne va da explicaţiile necesare. La rândul său, Nistor  Grozavu nu a fost de găsit.

Legi pe hârtie

L-am contactat, în fine, pe Vadim Brânzaniuc, şef al Direcţiei Relaţii Publice din cadrul Primăriei Municipiului Chişinău, acesta anunţându-ne că pe parcursul zilei de 22 iunie Primăria va emite o declaraţie în legătură cu demolarea ilegală a edificiului de pe Vlaicu Pârcălab 71.

Tot ce a putut face Primăria Municipiului Chişinău pentru acest MONUMENT (cuvântul-cheie), a fost o declaraţie. O foaie de hârtie. Întreaga legislaţie a Republicii Moldova privind protecţia monumentelor de istorie şi arhitectură s-a dovedit a fi un teanc de hârtii. Un miraj. Cuvinte fără acoperire, fraze fără suport real. Nimeni nu i-a putut opri pe demolatori. Ei au acţionat fără oprelişti, fără a se teme de structurile de drept, de autorităţile oraşului sau ale ţării.

 

Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, e consternat: „Avem procuratură, avem primărie, avem guvern, dar nu s-a putut face nimic. În R. Moldova există un aparat birocratic atât de puternic, încât stopează rezolvarea problemelor de maximă rezonanţă socială. Faptul că pierdem un monument e revoltător, mai ales în contextul că am declarat drept prioritate aderarea la Uniunea Europeană. Cum vom adera la UE dacă permitem cu atâta uşurinţă distrugerea patrimoniului naţional? E un dezastru, m-am pomenit singur în faţa celor care au demolat clădirea”.

Demolatorii au „argumente beton”

Amintim că în martie 2011 Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor s-a adresat Procuraturii Municipiului Chişinău cu solicitarea de a deschide un dosar penal privind acest caz de încălcare a legii, dar abia peste trei luni, în mai 2011, a primit, drept răspuns, o ordonanţă de neîncepere a cauzei penale.

Contactat la 20 iunie, Vasile Gherasimov, viceprocuror al Municipiului Chişinău, ne-a comunicat că nu cunoaşte în detaliu datele problemei şi că după ce se va informa, ne va putea da un răspuns exhaustiv la toate întrebările, în viitorul apropiat. Între timp, muncitorii au distrus monumentul.

Avem destule motive de a presupune că nici după ce s-a comis fărădelegea, vinovaţii nu vor fi pedepsiţi. „Prognoza” pesimistă e determinată de conversaţia cu unul dintre şefii companiei Leopress, în gestiunea căreia a fost transmisă clădirea-monument, pe un termen de 99 de ani, de către Moldpresa S.A. Preşedintele consiliului director al Societăţii pe Acţiuni Moldpresa, Alexandru Bilinkis, consideră că Leopress nu poate fi atacată în judecată: „Avem toate documentele care ne-au permis demolarea. Aproape tot edificiul a fost distrus în cel de-al Doilea Război Mondial şi reconstruit, adică nu e originalul clădirii. Doar faţada e monument de arhitectură, noi vom păstra faţada, deja am întărit-o cu beton”.

Aşadar, demolatorii au „argumente beton” pentru a-şi justifica şi a pune în aplicare planul de distrugere a monumentului şi de construcţie, în locul lui, a unui business centru cu şapte niveluri şi cu parcări subterane. Afirmaţia lor că vor reconstrui monumentul e o minciună sfruntată, pentru că dimensiunile business centrului sunt mult mai mari decât ale clădirii distruse. Iar faţada nu e restaurată milimetru cu milimetru, ci „cârpită” în mod grosolan cu beton.

Iurie Colesnic: „Chişinăul e invadat de kitsch, vom plăti scump pentru indiferenţă”

Specialiştii în domeniul istoriei şi patrimoniului arhitectural naţional îşi dau seama de proporţiile sacrilegiului. Astfel, istoricul şi scriitorul Iurie Colesnic consideră că vom plăti scump iresponsabilitatea şi indiferenţa manifestate acum: „Am pierdut Chişinăul istoric. Clădiri precum cea de pe Vlaicu Pârcălab 71 păstrau aerul unei epoci şi erau modele de arhitectură originală. Turnurile care apar în locul lor, în centrul istoric al capitalei, nu au personalitate, fiind o expresie a kitsch-ului. Din cauza lor, se uniformizează oraşul, devine monoton, neinteresant. Fără arhitectură istorică, originală, Chişinăul va semăna în curând cu un centru raional. E mare păcat că autorităţile capitalei au permis distrugerea monumentului de pe Vlaicu Pârcălab 71. Unde a fost primarul? De ce nu a luat atitudine?”.

Aceasta e realitatea. Persoane cu funcţii de răspundere sau simpli cetăţeni ai Chişinăului, am fost martorii nimicirii unui vestigiu istoric şi arhitectural şi nu am întreprins nimic. Concepută de arhitectul Mitrofan Elladi, construită în primul deceniu al secolului XX, ca sediu al primei poşte centrale din Chişinău, clădirea va rămâne doar în amintirea celor care au apucat s-o vadă.

249 de monumente au avut de suferit, 77 au fost distruse

Precizăm că 77 dintre obiectivele de patrimoniu au fost demolate după 1993 (dintre care 33 de edificii arhitecturale au fost demolate recent, în perioada 2006-2010). De asemenea, 155 dintre edificiile arhitecturale de patrimoniu au suferit, ilicit, intervenţii structurale considerabile, care au prejudiciat autenticitatea şi integritatea monumentelor şi a zonelor de protecţie a acestora. Totodată, 17 edificii sunt în proces de ruinare continuă. Astfel, cifra totală a obiectivelor, care au avut de suferit din cauza nerespectării legislaţiei în vigoare privind protecţia monumentelor, este de 249. Acestea au statut de monument de importanţă locală şi naţională.

Irina Nechit

The following two tabs change content below.