Burgudji, (anti)constituţionalistul

Universitatea de Stat din Comrat nu se va supune deciziei Adunării Populare a UTA Găgăuzia de a înlocui sintagma „limba română” cu „limba moldovenească”

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a decis cu unanimitate de voturi ca sintagma „limba română” să dispară din instituţiile de învăţământ ale autonomiei şi să fie înlocuită cu „limba moldovenească”. Aleşii găgăuzilor consideră că şi „istoria românilor” este o disciplină ce nu-şi are rostul în şcolile din Găgăuzia şi trebuie să se numească „Istoria Moldovei”.

Propunerea a venit de la Ivan Burgudji, fost membru al Partidului Democrat. Pentru a-şi susţine demersul, acesta a făcut trimitere la Constituţia Republicii Moldova. În special, Burgudji îşi face griji de educaţia patriotică a tinerilor. „Elevii se întreabă de ce în Constituţie limba poartă o denumire, iar ei studiază o alta limbă? Cum vom educa patrioţi şi cetăţeni care respectă legea, dacă noi încălcăm Legea Supremă?”.

Proiectul de lege pe care deputatul PD Alexandru Stoianoglo l-a calificat drept declaraţie fără consecinţe juridice urmează să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2014.

Burgudji refuză să înţeleagă limba română

Mai mulţi comentatori politici, dar şi politicienii Igor Corman, preşedintele Parlamentului, şi Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PD, au enunţat ideea că ieşirea lui Burgudji poartă o conotaţie electorală. În 2014, în regiunea autonomă găgăuză vor avea loc alegeri locale, iar aleşii actuali încearcă să demonstreze aere patriotice. Unii comentatori ca Oazu Nantoi şi Anatol Ţăranu sunt de părerea că deputaţii Adunării Populare execută o comandă a Moscovei.

JURNAL a încercat să afle de la deputatul găgăuz care este scopul acestei iniţiative acum, în preajma Summit-ului de la Vilnius. Solicitat în limba română, Ivan Burgudji a răspuns fără a se sinchisi în găgăuză. Întrebând a doua oară dacă la telefon e Ivan Burgudji, am primit iarăşi un răspuns în limba găgăuză. Am continuat în limba rusă şi alesul găgăuz a răspuns fără ezitare în această limbă.

Constituţia, cartea de căpătâi a lui Burgudji

Ivan Burgudji a explicat că nimeni nu încearcă să interzică limba română în autonomie, ceea ce fac deputaţii găgăuzi nu înseamnă altceva decât respectarea Legii Supreme. Burgudji a fost întrebat dacă s-a interesat ce cred profesorii despre acest subiect. „Profesorii Găgăuziei, la fel ca autorităţile Republicii Moldova, trebuie să respecte Constituţia. Nu putem spune că femeia este puţin gravidă, ori este, ori nu e. De aceea nu avem dreptul să respectăm doar puţin legea”.

În continuare, Burgudji a negat că ar realiza directive ale Moscovei şi a respins cu vehemenţă ideea că această propunere are ceva în comun cu Summit-ul de la Vilnius.

Potrivit ministrului Educaţiei, Maia Sandu, singura instituţie care poate să schimbe denumirea disciplinelor este Consiliul Naţional pentru Curriculum. „Dacă altcineva ia o decizie la acest subiect, decizia va fi ilegală”.

La Universitatea din Comrat se studiază limba română

Contactată de JURNAL, prorectorul Universităţii de Stat din Comrat, Liubov Tcaci, a declarat că n-a primit nicio solicitare de la Adunarea Populară de a înlocui sintagma „limba română” cu „limba moldovenească” şi că nimeni din administraţia universităţii nu intenţionează să facă schimbări în acest sens.

Mai mult, prorectorul a spus că limba română se predă tot mai intens în Universitatea din Comrat. „În universitatea noastră, nimeni nu interzice nimic, din contra, pe moment, ţinem cursuri de limba română pentru profesori. Nu sunt filolog şi nu mă pot pronunţa, dar ştiu că şi la noi, şi în România „pâinea” este „pâine”. Noi nu avem nicio intenţie de a schimba ceva. Avem Catedra Limba Română, unde se predau specialităţile română-engleză, română-găgăuză. Am realizat programul de perfecţionare a cadrelor didactice care presupune studierea limbii române. Nu avem de gând să schimbăm nimic”.

Vadim Vasiliu

 

 

The following two tabs change content below.