Bulevardul central, tot mai cosmopolit

SPAŢIUL PUBLIC // După 20 de ani de independenţă şi 22 de ani de la decretarea limbii române ca limbă de stat, pe bulevardul Ştefan cel Mare din Chişinău prevederile legale sunt, în aparenţă, respectate

La 31 august 2011, se împlinesc 22 de ani de la declararea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova şi reintroducerea alfabetului latin. Deşi atât Constituţia Republicii Moldova, cât şi Legea „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti nr. 3466-XI din 01.09.89” stipulează că limba de stat este „limbă moldovenească”, Academia de Ştiinţe a RM a recomandat de câteva ori organului suprem legislativ de a ajusta Constituţia la adevărul ştiinţific, recunoscut de toată lumea: numele corect al limbii noastre e limba română. Timp de mai bine de două decenii, deputaţii nu au reuşit să modifice articolul 13 al Constituţiei RM, acest lucru nu s-a întâmplat nici acum, când la putere sunt liberal-democraţii. Potrivit datelor recensământului din anul 2004, 59,99% din populaţia RM au declarat că limba lor maternă este „moldovenească”, 16,5% – limba română, 11,25% – limba rusă, 5,5% – limba ucraineană.

Victoria POPA

Pentru a vedea cum este respectată „Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM” în special în cazul firmelor unor instituţii de stat situate pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, JURNAL a făcut o promenadă pe artera principală a Chişinăului.

Salut, bonjour, hello, privet!

După cum prevede articolul 13 din Constituţie: „Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării”, pe banerele publicitare şi vitrinele magazinului de telefonie mobilă „Orange” poţi vedea, în afară de cuvântul înţeles de toată lumea, „Salut”, formulele de politeţe în limbile franceză – „Bonjour”, engleză – „Hello” şi rusă – „Privet”. Conchidem că devenim pe an ce trece tot mai poligloţi.

Şi pe faţada magazinului „Aureola” găsim cuvântul „Aur” scris şi în limba engleză „Gold”, în rusă „Zoloto”, alăturându-se şi traducerea cuvântului „argint” în engleză, „Silver”. Deschiderea noastră lingvistică răzbate şi pe uşile multor magazine pe care stă scris: „trage”, „na sebea”, „open”, „close”.

Pe bulevardul Ştefan cel Mare întâlneşti magazine şi librării ale căror denumiri sunt numai în limba română. Printre acestea sunt firmele magazinelor „Încălţăminte şi accesorii”, „Bucuria”, librăriei „Făt-Frumos”, de fapt, cele mai multe le ţinem minte în forma aceasta „de când lumea”.

Dacă te apropii de stâlpii şi copacii cu tulpinile împestriţate de tot felul de anunţuri, afişe, poţi vedea (foarte rar!) şi anunţuri în limba română, dar majoritatea sunt în limba rusă. Aceasta am observat-o şi pe burlanele unei clădiri pe care erau trei afişe recent lipite judecând după hârtia albă, scumpă şi cleiul ce nu reuşise să se usuce: „Tipografia predlagaet” (Tipografia propune), „Svadebnîie platia” (Rochii de mireasă), „Otdîh na more” (Vacanţă la mare).

Aproape de intersecţia cu strada Armenească, un tânăr cu o maimuţă în braţe mă întreabă: „Ne jelaete sfotografirovatsea?” (Nu doriţi să faceţi o poză?). Răspunsul meu negativ îl descurajează pe partenerul său, care spune cu voce tare: „Vecino neblagadarnîie!” (Eternii nerecunoscători – n.r.). Tinerii „fotografi” rămân în urmă nemulţumiţi şi de faptul că fotoreporterul JURNALULUI le face o poză împreună cu papagalul şi maimuţa, care dormea în braţele unuia dintre ei. Aceştia strigă în urma noastră: „Vî ne imeete pravo fotografirovat’!” (Nu aveţi dreptul să fotografiaţi).

Schimbarea la faţă a Curţii de Conturi

Frontispiciile instituţiilor de stat de pe bulevardul Ştefan cel Mare nu şi-au schimbat plăcuţele care erau acum doi ani, toate respectând legea, scrierea denumirii instituţiei în limba de stat în partea stângă a clădirii şi în partea dreaptă în limba rusă. Pe ele putem citi: „Guvernul RM, Camera de licenţiere”, pe cea în rusă „Pravitelstvo RM, Liţenzionnaia Palata”. Aceeaşi formulă o păstrează şi celelalte instituţii subordonate statului – Procuratura Generală, Curtea de Apel Economică, excepţie făcând doar Curtea de Conturi a RM, care, acum doi ani, avea plăcuţe scrise în rusă şi în română. Noul preşedinte al Curţii (Serafim Urechean) a dorit schimbarea şi asta e vizibil, clădirea renovată în exterior şi-a modificat şi plăcuţele de pe faţadă, cea din stânga păstrând scrierea în limba română: „Curtea de Conturi a RM”, iar cea din dreapta este scrisă în limba engleză „Court de Accounts of the Republic of Moldova”.

Reparaţia exterioară a clădirii MAI îi face pe mai mulţi trecători să se irite, pentru că sunt nevoiţi să meargă pe bordura îngustă cât ţine plasa verde de protecţie. Din cauza reparaţiei, pe clădirea ministerului lipseşte firma.

Strada Vasile AleXandri

La intersecţia bulevardului cu strada Vasile Alecsandri am observat că pe placa magazinului „Suvenire” e indicat cu o săgeată numele clasicului literaturii române, scris cu litera X. Patronii buticului măcar nu şi-au obosit privirea să citească pe peretele clădirii de vizavi „Alecsandri”, scris corect.

Traversând intersecţia, într-un loc mai umbros, câţiva oameni stau la rând pentru a-şi scoate banii de la bancomat. Citesc „VictoriaBank”, apoi serviciile pe care le prestează numai în limba română: credite, impozite, transferuri etc., pe când la SA „Moldindconbank”, geamurile pline de inscripţii informează trecătorii  privind serviciile prestate de filială în limbile română şi rusă.

Hoinărind mai departe pe bulevard, citim cu litere mari, în grafie latină, în limba noastră cea română: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, „Primăria, Consiliul Municipal Chişinău”, „Paradis”, „Fantezie”…, când o femeie de vârsta a treia, fără a ne saluta sau a se scuza, ne întrebă: „Ne podskajete skolko seiceas vremea?” (Nu vă supăraţi, ce oră e?). I-am răspuns: „Este ora 14.00”. Nu a priceput ce i-am spus eu, poate a înţeles orologiul primăriei Chişinău care tocmai anunţa ora exactă.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa