Buget din bani împrumutaţi

Circa 1/3 din veniturile preconizate în Legea bugetului pentru anul curent reprezintă împrumuturi şi granturi

DSC_8936PARLAMENT 09.06.2016nadea roscovanu photo

Parlamentul a adoptat în două lecturi Bugetul de Stat pentru anul curent cu o creştere semnificativă a veniturilor, o creştere şi mai mare a cheltuielilor şi, respectiv, o creştere a deficitului. Şi asta, în pofida unor prognoze economice deloc optimiste. Aşa cum veniturile nu prea au de unde să crească, toată miza pentru a face faţă cheltuielilor este pe finanţarea exterioară.

Ion Chişlea

Parlamentul de la Chişinău a adoptat joia trecută în două lecturi Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul curent. Legea a fost adoptată fără mari dezbateri, deşi opoziţia a atras atenţia asupra mai multor momente. În primul rând, Legea bugetului este adoptată înaintea Politicii bugetar-fiscale, documentul în baza căruia se construieşte de regulă bugetul. Însă, dacă nu reuşesc să adopte Bugetul până la finele sesiunii de primăvară-vară, acesta ar rămânea pentru sesiunea de toamnă, ceea ce ar fi ridicol şi pentru Parlamentul moldovenesc.

Nu este ajustat la ultimele prognoze macroeconomice

Totuşi, proiectul nu a fost ajustat la modificarea prognozei macroeconomice, ce s-a produs de la începutul anului. Astfel, la baza calculelor veniturilor la buget mai stă prognoza unei creşteri economice de 1,5%, valabilă la începutul anului curent, însă rectificată în scădere cu cel puţin 0,5 puncte procentuale. Vom avea o creştere economică nu mai mare de 1 la sută, potrivit unor calcule mai noi. Şi acest lucru va fi luat probabil în calcul cel puţin la prezentarea pentru lectura a treia a legii.

Totodată, mărimea inflaţiei va fi mai mică decât la începutul anului. Dacă în ianuarie se prognoza o inflaţie de 10,5%, în iunie se prevede deja o inflaţie de 7,2%. Această reducere a inflaţiei nu favorizează din nou bugetul, în special pe partea de acumulări din taxele de import, dar şi din convertirea asistenţei externe (dacă aceasta va veni până la urmă) în lei moldoveneşti.

Cheltuieli cu 17,1% mai mari

Volumul granturilor externe pe care mizează guvernul se ridică la 3,65 miliarde de lei, de două ori mai mult decât anul trecut. În total, se preconizează venituri de 31,38 miliarde de lei, în creştere cu 11,1% faţă de anul trecut. Se aşteaptă ca Fiscul să acumuleze 11,6 miliarde de lei (cu 10% peste acumulările de anul trecut), iar Vama – 17,2 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare prevăzute în proiect se ridică la 35,56 miliarde de lei, cu 17,1% peste cele de anul trecut.

Venirea misiunii FMI este de departe evenimentul central din această vară şi, în funcţie de rezultatele ei, vom putea vorbi despre cât e de realistă legea bugetului pentru acest an

Cheltuielile pentru apărare preconizate în proiect sunt de 582,1 milioane de lei, cu 118 milioane mai mari decât anul trecut. Pentru ordinea publică şi securitatea statului vor fi alocate 3,56 miliarde lei, cu 635 milioane de lei mai mult, pentru învăţământ – 8,79 miliarde, cu 1,04 miliarde mai mult, iar pentru ocrotirea sănătăţii – 3,41 miliarde, cu 15,7 milioane de lei mai puţin decât în 2015.

Deficit de 4,2 miliarde

Deficitul bugetului va fi de 4,2 miliarde de lei şi va fi acoperit, potrivit ministrului Finanţelor Octavian Armaşu, din contul privatizării, emiterii valorilor mobiliare ale statului, dar şi din asistenţa externă. Din privatizare au fost obţinute deja 260 milioane după prima rundă de licitaţii din acest an (în total, guvernul speră să vândă proprietate de 320 milioane de lei).

În ce priveşte asistenţa externă, Armaşu s-a referit la ajutorul din partea Guvernului român, care ar putea, potrivit ministrului, să transfere în acest an circa 110 mil. de euro din cele 150 milioane promise. Şi Banca Mondială a promis o asistenţă de 40 milioane de dolari pentru finanţarea deficitului bugetar.

Bugetul din acest an depinde enorm de finanţarea externă. Circa 10,2 miliarde de lei urmează să vină din credite şi granturi externe, ceea ce reprezintă aproape o treime din tot bugetul. În cazul în care aceste resurse nu vor veni, se aşteaptă o situaţie extrem de dramatică pentru finanţele publice, precum şi pentru economie în general. Însă, până la urma, primirea acestor bani depinde de viteza cu care vor fi implementate reformele, potrivit ministrului Armaşu.

Reforme intense probusiness, reforme zero în justiţie

Un semnal încurajator este venirea misiunii FMI la începutul lui iulie, care va avea mandat de negociere a unui acord cu Chişinăul. Totuşi, până atunci, autorităţile moldoveneşti trebuie să convingă că sunt suficient de reformatoare. Iar, cel puţin, la ultima şedinţă a Guvernului, din 15 iunie, s-a adoptat o decizie, care are cu siguranţă destinaţia să-i impresioneze pe partenerii externi în ce priveşte reformismul guvernului Filip.

Guvernul a iniţiat o reformă instituțională, potrivit căreia numărul instituţiilor de control se va reduce aproape în jumătate: din 33, existente în prezent, vor rămâne doar 11, precum şi cinci regulatori independenţi. Reforma presupune comasarea organelor de control după domeniile specifice și tipurile de riscuri, cu o transparență a planurilor anuale de controale, criteriilor de risc stabilite, cu un proces continuu de analiză și evaluare a riscurilor, fiind excluse chiar cele mai mici dublări ale ariilor de competență.

Mai mult, reforma prevede reguli mai dure pentru cei care inițiază și efectuează controlul, dar și sancționarea dură a acestora, inclusiv cu amendă, în caz de abuzuri. Potrivit unui comunicat emis de Guvern, scopul reformei este diminuarea poverii administrative asupra mediului de afaceri, eliminarea situațiilor de abuz, eficientizarea și transparentizarea controlului de stat. „Prin acest proiect se reduce numărul entităților cu funcţii de control, se asigură predictibilitate şi transparență în efectuarea controalelor de stat, care nu mai lasă loc pentru corupţie”, a menţionat premierul Pavel Filip.

De asemenea, Parlamentul urmează să adopte o serie de modificări şi completări la legislaţie, care să sporească din nou competenţele Băncii Naţionale, competenţe ce trebuie să sporească eficienţa în procesul de supraveghere a sectorului bancar. Aceasta este iarăşi o cerinţă a partenerilor de dezvoltare pentru a putea fi reîncepută finanţarea R. Moldova. Astfel, guvernul continuă numai politica semireformatoare, axându-se pe reformele probusiness şi ignorând aproape în întregime cel de-al doilea domeniu, care se cere reformat – justiţia.

Aceasta ar trebui să devină independentă, potrivit cerinţelor aceloraşi parteneri de dezvoltare. Fireşte că reticenţele guvernului Filip privind reformarea acestui domeniu ţine de importanţa strategică a justiţiei pentru clanul de la guvernare drept instrument principal în lupta cu oponenţii politici şi de menţinere la putere. De aceea este puţin probabil că acest domeniu va fi atins de reforme. Prin reformismul puternic probusiness, guvernul vrea să compenseze lipsa totală de reforme în justiţie şi să convingă astfel partenerii de dezvoltare în vederea reînceperii finanţării.

Misiunea FMI, colacul salvator?

Deşi autorităţile afişează un calm desăvârşit, care trebuie să ne convingă că controlează situaţia, vizita speakerului Andrian Candu la Bucureşti, unde a discutat despre grăbirea acordării ajutorului financiar din partea României, arată contrariul. Guvernul are nevoie urgentă de bani pentru a-şi putea achita salariile şi pensiile.

Premierul român Dacian Cioloş, în pofida unor presiuni, şi-a reconfirmat poziţia anterioară că va acorda împrumutul doar după ce va exista un aviz pozitiv din partea FMI privind încheierea unui acord cu R. Moldova. Prin urmare, venirea misiunii FMI este de departe evenimentul central din această vară şi, în funcţie de rezultatele ei, vom putea vorbi despre cât e de realistă legea bugetului pentru acest an.

The following two tabs change content below.