Broderia regală, dedicată mamei

DSC_0335_2 - Finala 2 (1)Ludmila Beniuc a început să brodeze în panglici acum trei ani, în timp ce avea grijă de mama sa

A fost preocupată întotdeauna să facă ceva inedit. A început să creeze din copilărie, croind din prosoapele mamei sale. După decesul acesteia, şi-a pus drept scop să organizeze o expoziţie dedicată fiinţei care i-a dat viaţă. „Atâta timp cât trăiesc, iau totul aşa cum este. Când pleacă cineva dintre noi, ne dăm seama că i-am acordat puţin timp, că nu i-am spus la timp un cuvânt bun…”

Ludmila Beniuc vine din localitatea Volintiri, raionul Ştefan-Vodă, satul de baştină al regretatei Maria Bieşu, ea fiind una dintre nepoatele sopranei. Liniştită şi modestă din fire, relatează că, în copilărie, avea obiceiul de a se ascunde în casă, lângă cufărul cu prosoape ale mamei ei. A distrus lucruri de preţ, adunate cu mare greu, însă acestea sunt şotiile copilăriei. Dojana mamei nu a oprit-o să-şi satisfacă curiozităţile. Şi în timpul studenţiei se retrăgea în cameră şi croia ceva pentru sine. „Timpurile erau grele. Voiam să port ceva inedit la manifestările organizate în cadrul universităţii”, spune protagonista noastră, fostă studentă la facultatea de istorie USM.

Florile anilor 1990

Prin anii ’90, ca femeie gospodină, cu un simţ fin al frumosului, şi-a amenajat locuinţa cu flori, draperii şi alte lucruri cusute după propriul plac la maşina de cusut primită ca zestre de la mama sa.

În acel timp, creaţia Ludmilei Beniuc era concentrată mai mult pe crearea florilor artificiale neîntâlnite până atunci la noi. Acestea împodobeau locuinţele rudelor sale, prietenilor săi. Însă o apreciere superficială a făcut-o să renunţe la pasiunea sa.

uvzaepşbaquvA tins mereu să creeze ceva inedit

Arta brodatului în cruciuliţă, pentru Ludmila, nu este un secret, deşi nu are studii în domeniul artei sau a designului. A tins mereu să creeze ceva inedit pe piaţa hand-made din Republica Moldova. Prin 2010, când avea grijă de mama sa bolnavă, şi-a propus să brodeze câteva perne pentru casă. Astfel a început broderia în panglici. Aprecierea şi gândurile frumoase ale mamei sale i-au dat imbold să continue. Atunci a aflat că această broderie exista în secolul XVI în Franţa, tehnică executată la Curtea Regală.

De ce la Curtea Regală?

„Broderia în panglici era foarte preţuită, deoarece se broda doar cu mătase naturală, ceea ce nu-şi permitea vulgul. Această tehnică a dispărut cu trecerea timpului. Acum există ceva informaţii pe internet, însă fiecare meşter trebuie să aibă tehnică proprie”, spune Ludmila Beniuc. Asemenea lucrări necesită răbdare, imaginaţie şi timp. Procesul de creaţie este unul migălos. Orice frunză, floare şi fir este fasonat cu o minuțiozitate specială. Broderia cu panglici este o artă cu posibilități de creație nelimitate. Ea poate fi alcătuită în combinație cu mărgele, ațe, stofe, utilizând adesea şi coloranţi. Nu ştie niciodată ce îi va ieşi la final, chiar dacă lucrează în baza unei schițe.
În RM nu există panglică specială pentru brodat

A marcat-o mult decesul mamei sale, de aceea şi-a pus drept scop să organizeze o expoziţie dedicată fiinţei care i-a dat viaţă. „Atâta timp cât trăiesc, iau totul aşa cum este. Când pleacă cineva dintre noi, ne dăm seama că i-am acordat puţin timp, că nu i-am spus la timp un cuvânt bun…”, mărturiseşte femeia cu lacrimi în ochi.

Cu susţinerea şi sprijinul al fiicei sale, Adriana, a reuşit să expună 20 de lucrări ce constau din compoziţii florale diferite în cadrul unei expoziţii proprii (3–7 martie 2014). Lucrările au fost apreciate de mulţimea studenţilor Academiei de Studii şi de cei circa o mie de angajaţi ai instituţiei.

 

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa