Bolnavii grav din regiunea transnistreană se tratează „peste hotare”, la Chişinău

DIALOG // Dacă nu există un dialog între autorităţile medicale centrale de la Tiraspol şi Ministerul Sănătăţii de la Chişinău, nu pot parveni solicitări de asistenţă a OMS pentru malul stâng al Nistrului

 

La două decenii de la conflictul armat de pe Nistru, Chişinăul oficial nu are acces la statisticile regiunii pe care n-o controlează, nici măcar la cele medicale, cu excepţia datelor cu privire la pandemia HIV/SIDA. Unii colegi jurnalişti de peste Nistru povestesc despre lipsa curajului unor medici de acolo de a vorbi deschis despre problemele din sfera sănătăţii, precum mortalitatea maternă sau pur şi simplu despre statisticile referitoare la avorturi, care în accepţia lor ar fi probleme politice.

Am ajuns în situaţia de a califica fenomenul avorturilor ca pe o chestiune de ordin politic? Pare ridicol, însă unii experţi internaţionali declară că întreruperea sarcinii este utilizată pe larg în Transnistria ca metodă de „planning familial”, din cauza lipsei informaţiilor de profil şi educaţiei adecvate a familiilor dezavantajate, în legătură cu metodele moderne de contracepţie.

Ministerul Sănătăţii pare să nu fie deranjat de un sistem apropiat celui din ex-URSS

În mod paradoxal, Ministerul Sănătăţii al RM nu-şi declară îngrijorarea faţă de reculul din unităţile sanitare de peste Nistru. Ne oferă un raport sec de eforturi pe care încearcă să le realizeze acolo, fără să ne ofere poziţia cu privire la calitatea serviciilor medicale la care pot avea acces cetăţenii noştri. Nici organizaţiile internaţionale nu pot ajunge liber în regiune, în vederea monitorizării situaţiei privind sănătatea populaţiei transnistrene. Se pare că Crucea Roşie pătrunde mai uşor pe teritoriile de războaie decât ar ajunge în zona nistreană.

Prin intermediul unor anchete de presă, aflăm că doar 7% din totalul nou-născuţilor la Centrul Mamei şi Copilului din Tiraspol  sunt sănătoşi. Medicii locali invocă statistici alarmante în ceea ce priveşte starea de sănătate a femeilor şi nou-născuţilor.  Serghei Samarkin, medicul-şef al Centrului tiraspolean al Mamei şi Copilului, a menţionat că una dintre cauzele majore ale acestei situaţii este sistemul de sănătate precar din partea stângă a Nistrului.

 

Unii jurnalişti transnistreni afirmă că, în ultimul timp, unităţile sanitare din regiune au început totuşi să obţină noi echipamente medicale şi să aplice metode de tratament moderne, în special, în Tiraspol şi Tighina, prin intermediul unor organizaţii internaţionale. Celelalte localităţi care nu se află sub controlul Chişinăului duc lipsă acută de condiţii normale de tratamente. Samarkin recunoaşte că reforma din medicină se desfăşoară extrem de lent peste Nistru. Ca şi acum 10-20 de ani, pacienţii de acolo au posibilitatea de a accesa servicii medicale de calitate doar „peste hotare” – adică la Chişinău, Odesa sau Kiev. Medicii se plâng de subfinanţări cronice în sănătate din bugetul transnistrean, în special în cea a reproducerii.

 

Secţia de ginecologie din Tiraspol, un dezastru

Conform surselor locale, autorităţile pentru sănătate din Tiraspol elaborează în prezent o nouă concepţie de ameliorare a asistenţei medicale perinatale. Centrul Mamei şi Copilului din Tiraspol va acorda asistenţă medicală, în special, femeilor gravide ce întrunesc criterii de risc înalt al sarcinii (cu diverse patologii, seropozitive, în situaţii de întrerupere a sarcinii). Medicii din Tighina se vor ocupa de gravidele din grupul de risc mediu, iar în unităţile medicale din celelalte localităţi vor putea naşte femeile fără probleme de sănătate. Până la finele anului, la Tiraspol va fi inaugurată o nouă clădire a Secţiei de ginecologie. Cea din prezent nu are nici apă caldă, pacienţii de acolo se tratează în condiţii îngrozitoare, cu un singur vece pe etaj, în paturi vechi etc.

 

În urmă cu cinci ani, cu suportul UNFPA (Fondul ONU pentru Populaţie), a fost deschis la Camenca un Centru pentru sănătatea reproductivă. Partea transnistreană s-a obligat să renoveze sediul cu un buget de 900 mii de ruble transnistrene, iar UNFPA a oferit utilaj medical de 50 mii de dolari. Medicul-şef al instituţiei consideră că aceste măsuri au contribuit la o scădere uşoară a numărului avorturilor în regiune. Dacă în 2006, la Centrul Mamei şi Copilului din Tiraspol se înregistrau circa 2888 de întreruperi de sarcini, în 2010 – 2082.

 

10%-15% din avorturi revin fetelor cu vârste între 16 şi 17 ani.  Frecvente sunt şi cazurile unor avorturi printre adolescente de 14-15 ani. Anual, se înregistrează între 200 şi 280 de avorturi ale fetelor minore. În fiecare an, la Tiraspol cam 40 de adolescente devin mame. Medicii transnistreni încearcă cu resurse minime să desfăşoare campanii informaţionale de sănătate a reproducerii şi de acordare a preparatelor contraceptive tinerilor şi cuplurilor social vulnerabile. Ei organizează în unele şcoli ore de educaţie sexuală.

 

Autorităţile RM promit sprijinirea medicilor din zona de Est

 

Medicii transnistreni susţin că, odată cu apariţia noilor echipamente medicale, pacienţii au acces la investigaţii moderne, precum  histeroscopia (una din cele mai eficiente metode de diagnostic în ceea ce priveşte patologia cavităţii uterine), endoscopia etc. Serviciile sunt la preţuri modice, ţinând cont de veniturile mici ale populaţiei, spun medicii. Ei se laudă chiar că acestea ar fi mai ieftine decât în „ţările vecine”. De exemplu, consultaţia la un medic titrat costă 14 ruble (1,4 dolari).

 

În scopul protecţiei maternităţii, ajustării serviciilor medicale la cerinţele internaţionale, asigurării accesului femeilor din regiunea transnistreană la servicii medicale perinatale de calitate, în mai 2010 a fost semnat un Acord de colaborare între Ministerul Sănătăţii al RM şi ministerul sănătăţii şi protecţiei sociale din regiunea transnistreană pentru implementarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de perinatologie în Transnistria”. Acesta prevede aplicarea tehnologiilor moderne în asistenţa medicală perinatală în zona de Est, recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). În cadrul implementării Programului „Conduita integrată a maladiilor la copii”, cu suportul UNICEF şi Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, şapte instituţii medicale din regiunea transnistreană, în perioada 2009 – 2010, au fost dotate cu echipament audiovizual şi instructiv, pentru educaţia prenatală a femeilor gravide şi familiilor lor.

 

Ministerul Sănătăţii al RM declară că va sprijini în continuare, pe cât e posibil, medicii transnistreni în menţinerea statutului sănătos al femeii, inclusiv a adolescentelor, consolidarea institutului familiei, a mediului sănătos pentru creşterea unei generaţii sănătoase.

OMS: „Nu avem mecanisme de intervenţie directă”

 

Pe de altă parte, Silviu Ciobanu, coordonator de programe al OMS Moldova, a declarat: „Nu conlucrăm direct cu autorităţile medicale în regiunea transnistreană, doar ocazional la nivel tehnic sau de schimb de informaţie. Soluţionarea problemelor sistemului de sănătate de acolo ţine de competenţa autorităţilor publice centrale şi locale, care în caz de necesitate pot solicita asistenţa noastră. În exercitarea rolului său, OMS este obligată să se conducă de canalele oficiale de cooperare cu ţara. În cazul în care o atare interpelare nu a fost remisă în atenţia noastră şi în lipsa unor date concludente de peste Nistru, nu avem mecanisme să intervenim acolo. Pe viitor, merită să găsim căi de soluţionare a diverselor probleme în regiune, prin cooptarea şi implicarea mai activă a factorilor de decizie de acolo”.

 

Majoritatea intervenţiilor OMS în partea de Est a republicii ţin de domeniul HIV/SIDA şi TBC şi asta pentru că astfel de date au început a fi partajate recent cu Ministerul Sănătăţii de pe malul drept. Adică, au fost recunoscute ca probleme de prim-plan, ale căror necesităţi financiare sunt acoperite de Fondul Global de combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (UNAIDS).

 

„În celelalte domenii ale sănătăţii din zona de Est nu există un schimb de date cu Ministerul Sănătăţii, de aceea nu se cunoaşte magnitudinea (în cifre) a problemelor de sănătate din Transnistria. Din cauza lipsei de informaţii, mulţi donatori nu pot să intervină, cu excepţia unor agenţii internaţionale, precum Medicii fără Frontieră. Dacă nu există un dialog între autorităţile medicale centrale de la Tiraspol şi Ministerul Sănătăţii de la Chişinău, respectiv, nu puteau parveni solicitări de asistenţă a OMS pentru malul stâng al Nistrului”, a relatat coordonatorul OMS.

„Medicii transnistreni, în afara instruirii şi perfecţionării

 

Lacunele sistemului de sănătate transnistrean ţin de lipsa unui sistem de asistenţă medicală primară, întâi de toate. Acesta a rămas apropriat celui din ex-URSS. Maladiile transmisibile şi non-transmisibile (cronice), lipsa unor îndrumări şi protocoale din partea comunităţii internaţionale, lipsa controlului calităţii şi a auditului clinic al cazurilor, finanţarea – sunt probleme strigătoare la cer care necesită soluţii de urgenţă.

„E necesară deschiderea politicienilor de pe ambele maluri ale Nistrului, ca regiunea să fie inclusă prioritar în proiectele medicale de asistenţă internaţională, în vederea echivalării calităţii serviciilor de pe malul drept cu cele din stânga Nistrului, măcar la minimum. Cetăţenii de acolo au moştenit sistemul sovietic de sănătate gratuit – „Semaşko” care, însă, nu poate avea actualmente o acoperire financiară puternică. Medicii tineri din regiune sunt absolvenţi ai pretinsei facultăţi de medicină din cadrul Universităţii din Tiraspol. Calitatea studiilor acesteia e de un nivel lamentabil, fără o curriculă universitară aprobată, fără cadre academice”, a declarat Boris Gîlcă, reprezentant adjunct al UNFPA Moldova.

 

„Colegii noştri medici din Transnistria au rămas, în mare parte, în afara cursurilor postuniversitare de instruire şi perfecţionare. Sunt izolaţi, într-un număr extrem de limitat au acces la studii în Ucraina şi Rusia, deoarece acestea sunt costisitoare. La Chişinău absolvenţilor facultăţii de medicină din Tiraspol nu li se permite instruirea (pe bună dreptate). Totuşi, există mulţi medici profesionişti din generaţia cu studii din perioada URSS, care sunt marea bogăţie de resurse umane a Transnistriei. Dar oricum, ei rămân încă mult în urma serviciilor medicale acordate în RM”, observă expertul.

 

„Asistenţa externă în medicină să fie direcţionată echitabil şi peste Nistru”

 

UNFPA, în general, familia ONU din RM, are o colaborare bună cu autorităţile locale de peste Nistru. Conform mandatului, agenţia este implicată din anul 2006 în demararea unor proiecte în sănătatea reproducerii, inclusiv a programelor de instruire pentru medicii şi asistentele medicale de acolo. La Camenca, UNFPA a fondat un Centru model de sănătate a reproducerii „Nadejda”, bine dotat, investiţie estimată la 50 mii de dolari. Instituţia este similară cu altele din RM, precum „Dalila” din Chişinău, „Virginia” din Cahul şi „Ana” din Drochia. UNFPA a acordat suport tehnic pentru deschiderea a opt cabinete de sănătate a reproducerii în fiecare raion transnistrean, inclusiv la Tiraspol. Cadrele medicale de acolo beneficiază de utilaj de ultimă generaţie, de mobilier şi de o bază de date solidă. Populaţia are acces gratuit la aceste servicii.

„Oamenii simpli sunt în afara politicii şi au necesităţi pur umane. Am colaborat cu autorităţile chişinăuene centrale şi cu cele  publice locale din Transnistria pentru a schimba această stare de lucruri. Astfel, contribuim la creşterea performanţei profesionale a medicilor din zona nistreană, pe care vrem să-i scoatem din vacuumul informaţional.

 

Este important ca factorii decizionali din Chişinău să înţeleagă că asistenţa externă care vine în RM pe domeniul social, inclusiv în medicină, trebuie să fie direcţionată echitabil şi în regiunea transnistreană. Dar este crucială şi cooperarea autorităţilor din regiunea transnistreană în acest scop”, a mai declarat Boris Gîlcă.

 

Angelina Olaru, jurnalist freelancer, Chişinău

Liudmila Koval, „Profsoiuznie Vesti”, Tiraspol

 

Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Fortificarea capacităţilor mass-media transnistrene de a reflecta subiecte social-economice”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în R. Moldova. Responsabilitatea pentru conţinutul articolului le revine autorilor acestuia. El nu reflectă, în mod necesar, viziunea finanţatorului.

 

Angelina Olaru

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău