Boianul lui Neculce, cu efect de moaşte // Deşteaptă-te

În contra deznaţionalizării românilor bucovineni

O plimbare prin Cernăuţi este inimaginabilă fără a ajunge şi la Boianul lui Ion Neculce. Pământul de acolo are efectul unor moaşte, la care mergi să te închini şi să-i ceri alinare şi sprijin în tot gândul bun pe care vrei să-l materializezi pentru comunitatea ta. Nu degeaba o icoană a Maicii Domnului de la Boian a început să plângă pentru toţi bucovinenii şi să facă miracole.

Angelina Olaru

Ce pot face securiştii în plină „democraţie” ucraineană

Sunt legată sufleteşte încă din copilărie de Boian, deşi niciodată nu am fost acolo. Bunicii mei, foşti profesori bucovineni dintr-un sat din zona Cernăuţilor, au avut o colegă, profesoară de română, tot ea şi vecina noastră, Floarea. A fost o femeie deosebit de cultă şi elegantă, care ne aducea mereu veşti interesante din această veche comună românească.

Ulterior, în anii `90, Ion Rotaru fiind ales primar, funcţia i-a adus o tragedie în familie. Prietenul nostru a înnebunit şi, în momentele când şi-a revenit parţial, la înmormântarea celui de-al doilea fiu al său, a povestit întregului sat cum l-au persecutat şi maltratat securiştii, în plină „democraţie” în Ucraina Independentă a anilor `90. Până a-şi pierde minţile, un fiu al patriotului Ion Rotaru a fost ucis în condiţii enigmatice.

De ce plânge icoana Maicii Domnului de la Boian

Boianul ne oferă privelişti de o rară splendoare, cu gospodării moderne, cu terenuri lucrate – o imagine incomparabilă cu a unui sat basarabean din prezent.

Ajunşi la mănăstirea de maici de la Boian, ce găzduieşte celebra icoană făcătoare de minuni, am găsit o aşezare monahală superbă, la care poposesc mii şi mii de pelerini ortodocşi din România, Ucraina şi RM. Există şi un acatist al Maicii Domnului „Plângătoare” de la Boian. Enoriaşii de acolo se zice că sunt cu mult mai riguroşi în pravilele bisericeşti. Iar într-o carte ortodoxă, editată în România, se zice că, „În seara zilei de 18 decembrie 1993, spre sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe când se slujea în biserica din Boian utrenia, la chemarea preotului în faţa iconostasului: „Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii, întru cântări cinstindu-o să o mărim”, din ochii Maicii Domnului de pe icoana iconostasului au început să izvorască lacrimi. 0 săptămână întreagă a plâns, iar mai apoi, de câteva ori pe săptămână. Cu un an mai târziu, a început să plângă şi Pruncul. Înalt Prea Sfinţia Sa Onufrie, Arhiepiscopul Cernăuţilor şi Bucovinei, a verificat faptul şi s-a constatat că e o minune Dumnezeiască şi icoana a fost canonizată. Despre minunile săvârşite de la ea, sunt o mulţime de mărturii ale acelora care au fost vindecaţi”. Martorii oculari au dat „şfară în ţară” că Măicuţa plânge pentru toţi românii nord-bucovineni, înstrăinaţi de Patria lor istorică.

Cine va salva comuna de ucrainizarea forţată?

Majoritatea investiţiilor în infrastructura Boianului au fost efectuate de omul de afaceri Ion Semeniuc, deputat în Consiliul Regional Cernăuţi (ales pe lista Partidului regiunilor, pe cota acordată românilor bucovineni). Este proprietar de întreprinderi, săli de conferinţe, benzinării, este considerat un mecena. Mănăstirea din Bănceni cu orfelinatul din aceeaşi localitate, dar şi locaşurile sfinte din Boian, şcolile nord-bucovinene beneficiază de investiţiile lui Ion Semeniuc. Oferă bani şi unor oameni care încearcă să menţină o atmosferă culturală românească în Cernăuţi.

El sprijină organizarea festivalurilor de folclor românesc din regiune, precum „Să-mi cânţi, cobzar”, „În grădina cu flori multe” etc., dar şi a unor spectacole de muzică românească. A finanţat editarea multor volume în limba română de literatură şi istorie, precum importanta monografie a Boianului, semnată de Vasile Bizovi, dedicată urmaşilor boincenilor. Se zice că Semeniuc ar putea fi un eventual concurent în viitorul scrutin parlamentar al lui Ion Popescu, actualul deputat al românilor, la Rada de la Kiev. Cert este că, bucovinenii îşi doresc un deputat care să le apere drepturile cu adevărat, nu ca în prezent, să fie schimbat frecvent, nu peste decenii ori pană la adânci bătrâneţi ale săracului om. În context, ne întrebăm: cine va salva Boianul de deznaţionalizare, de ucrainizarea forţată, în situaţia în care, la unica şcoală românească din localitate au fost deschise clase ucrainene, pentru a le oferi astfel un „viitor” în Ucraina, ce aspiră la integrarea în UE? Cu siguranţă, oamenii nu-i vor alege pe cei care au comis această mare greşeală. Noi le dorim boiencenilor, dar şi celorlalţi nord-bucovineni să poată alege un deputat patriot, interesat de salvarea identităţii lor naţionale şi nu doar de propriul interes financiar.

Cum e să devii prosper într-o fostă localitate sovietică

Ion Semeniuc susţine că a lucrat în străinătate şi a câştigat destui bani pe care i-a investit în localitatea lui de baştină. De aceea, el crede că se poate, oameni buni, să devii prosper acasă! „Mă bucur că la întreprinderea noastră „Izvoraş”, de producere a unei game largi de materiale de construcţie, am în jur de şapte sute de muncitori, majoritatea români. Oamenii noştri au început a reveni din străinătate şi au „prins” gustul de a lucra acasă. Avem contracte cu Siria, Turcia, Bulgaria, România, Italia, Germania, Franţa, Spania, care au succes”, a remarcat businessmanul.

„Ce vedeţi cu ochii voştri în Boian, e făcut de mine. Hotelul, dotat cu piscină, restaurant, pizzerie, o sală de biliard, de sport, l-am înălţat pe locul unei hale risipite. Am construit o benzinărie în centrul satului, un magazin ce lucrează non-stop, printre puţinele într-o localitate rurală de la noi. Angajaţii mei, dacă vor să plece la muncă în afară, pleacă pe puţin timp şi apoi revin. Casa de cultură se risipea şi am reparat-o, unde am deschis un club sportiv. Anual, organizăm turnee la box, la care participă sportivi din România, RM, Ucraina, Ungaria, Polonia, Belarus. Sunt în aşteptarea concurenţilor ca să am cu cine mă întrece”, ne-a declarat Ion Semeniuc.

The following two tabs change content below.