BOGATU // Ursul se înclină şi ucide

Moto:

„Să-ţi alegi un duşman este o treabă mai importantă decât să-ţi faci un prieten”. Friedrich Nietzsche

E foarte ciudat când un colos se agită ca un titirez, nu-i aşa? Anume asta se întâmplă în ultimele zile cu marele urs brun de la răsărit care se învârte ca o sfârlează pentru a arăta că este tare supărat.

Se caută pricină cu lumânarea

Se creează impresia că Rusia îi caută României pricină cu lumânarea. Şi cum nu prea găseşte pretexte reale de ceartă, le suge din deget, lovind aerul cu laba.

Mai întâi, Moscova a răspuns dur la o declaraţie practic nevinovată a consilierului prezidenţial de la Bucureşti, Iulian Chifu, care afirmase într-un interviu că dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol a fost blocat după numirea lui Dm. Rogozin reprezentant oficial al preşedintelui Rusiei pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Nimic nou şi nimic deosebit. E un lucru arhiştiut. Cu toate acestea, MID-ul (Ministerul de Externe de la Moscova) a sărit ca ars, insinuând că România nu face parte din formatul de negocieri şi n-ar trebui, deci, să se bage.

Mai apoi, a ieşit la rampă celebrul macho cu centură neagră în judo.  Vladimir Putin, nitam-nisam, a coborât la nivelul unor clovni de cârpă din teatrul rus de marionete politice pentru a-i distinge cu ordinul Prieteniei. Cei doi măscărici decoraţi de preşedintele rus răspund la numele Nazaria şi respectiv Şornikov. Aceştia evoluează de ani buni pe arenă cu un excentric şi primitiv program românofob întocmit încă de tovarăşul Stalin.

Loveşte în România ca să priceapă Ucraina

Cele două evenimente, aparent fără nicio legătură între ele, au o singură motivaţie. Moscova caută Bucureştiului nod în papură. Şi asta în condiţiile în care România lasă să se întrevadă că şi-ar dori o normalizare a relaţiilor dintre cele două state. Guvernul Ponta depune eforturi susţinute în vederea atragerii de investitori ruşi pentru Oltchim şi rezolvării pe cale diplomatică a conflictului generat de accidentarea unei tinere de către un angajat al ambasadei Rusiei.

De ce se grăbeşte Kremlinul să dea cu piciorul unui Bucureşti deschis pentru o cooperare mutuală? De ce ucide în faşă orice posibilitate de închegare a unui dialog rus-român? Pentru că Putin are nevoie astăzi mai mult ca oricând de un duşman extern pe care să-l întruchipeze România.

Oricât ar părea de paradoxal, noua ostilitate a Kremlinului faţă de Bucureşti este dictată de politica externă a Ucrainei, în speţă de poziţia ei în chestiunea transnistreană. De la un timp încoace se înmulţesc semnele unei distanţări a Kievului de Moscova. Se agravează conflictul energetic dintre cele două ţări.

Ucraina a obţinut deja un substanţial credit chinezesc pentru a demara explorările gazelor de şist, fapt ce ar putea anula dependenţa ei de Gazprom. Iar în ceea ce priveşte diferendul de la Nistru, Kievul de la o vreme înclină să se poziţioneze de partea Chişinăului şi Occidentului împotriva Kremlinului.

Nu mai merge şpagatul pe două scaune

În aceste circumstanţe, Rusia încearcă să joace cartea românească, sensibilizând vechiul antagonism al Ucrainei faţă de vecinul său din Vest. Este de aşteptat ca Putin, secundat sârguincios de MID, să caute gâlceavă şi de acum încolo. Ursul urmăreşte transformarea României  într-un duşman tocmai bun de speriat Ucraina pentru a nu-i permite acesteia din urmă să se îndepărteze tare de Moscova şi să accepte vreun plan de reglementare transnistreană neagreat de ruşi.

Iar ca preşedintele Ianukovici să nu-şi facă iluzii, Putin îşi marchează teritoriul, sugerându-i că Transnistria e pământ rusesc. Mâine, 6 februarie, bunăoară, la Tiraspol un grup de deputaţi ai Dumei de Stat şi oameni de ştiinţă de la Moscova vor lua parte la conferinţa „Armonizarea legislaţiei locale cu cea rusă – coloana vertebrală a statalităţii nistrene”. Un gest mai provocator nici că se poate. Nimeni însă nu se alertează.

Provocatorii lui Putin sosesc la Tiraspol via Chişinău. Şi unde se uită oare puterea şi justiţia Republicii Moldova? De ce nimeni nu-i reţine şi nu-i trimite înapoi în Rusia? După cum glumea oţărât deunăzi Oazu Nantoi, intruşii călătoresc fără frică. Falnicii urmaşi ai Romei şi ai Daciei  nu-s în stare măcar să le spargă roţile.

Aşa însă nu mai merge. Timpul şpagatului pe două scaune practicat de liderii de la Chişinău trece. Chiar Putin, prin diversiunile sale, îi împinge acum să aleagă între România şi Rusia, între Bruxelles şi Moscova. Nu se mai poate să aştepţi granturi de la Angela Merkel şi, totodată, să-i mănânci lui I.I. Bodiul coliva.

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu