BOGATU // Procesul obiectiv kaghebist de integrare estică

AIE a început să crape la toate încheieturile nu în urma denunţării Acordului Alianţei. Şi nu după demiterea lui Plahotniuc sau încercarea de muşamalizare a incidentului tragic din Pădurea Domnească.

Reuniunea FSB de la care a pornit totul

Guvernul Filat se prăbuşeşte efectiv de la mijlocul lunii februarie. Mai exact vorbind, după o întâlnire extinsă pe care Vladimir Putin a avut-o la Moscova cu ofiţerii superiori şi comandanţii FSB.

Dar despre operaţiunea subversivă a cekiştilor ruşi ceva mai târziu. Mai întâi propun să-i lăsăm în plata domnului pe Filat cu un pas înainte şi doi înapoi, pe Lupu, un adevărat Mr. Răzgândilă al plaiurilor mioritice, pe Ghimpu, autor de poeme pedagogice, pe Plahotniuc care coboară ca să se ridice şi mai sus. Şi chiar pe Timofte care a făcut un îndemn impresionant la împăcare, atâta doar că mult prea tardiv, cam pe la spartul târgului.

Ca să nu ne certăm cu vorbe grele, ca să nu ne învrăjbim pe timpuri de restrişte şi ca să nu ne măcelărim în cel mai fratricid mod cu putinţă, haideţi să facem abstracţie de la ceea ce spun sau fumează liderii noştri de la Chişinău. Lăsăm deoparte disputele cine dintre ei e mai drept şi cine e mai strâmb. Îi trecem cu vederea pe moment.

Dar de ce să nu tragem cu urechea la ceea ce spun despre noi partenerii noştri occidentali? De ce nu-i auzim pe emisarii europeni, experţii ucraineni şi disidenţii ruşi? De ce îi neglijăm pe specialiştii români în materie de siguranţă naţională? Pe toţi cei care ne-au avertizat laolaltă că ni se întinde o cursă rusească? Că vom capota lamentabil pe calea integrării europene dacă nu vom fi uniţi, prudenţi şi lucizi?

Rezumând, prietenii noştri din afară ne-au spus un singur lucru: Republica Moldova este în calea războiului geopolitic al Kremlinului pentru recucerirea, sub o formă sau alta, a teritoriilor pierdute în urma dispariţiei URSS. Dacă nu ne luăm măsuri de precauţie, nu oboseau să ne prevină ei, vom fi sugrumaţi de tăvălugul rusesc.

Dubla miză a debarcării guvernului

Ofensiva revanşardă a Moscovei a fost numită de Hillary Clinton „resovietizare”. Despre încercările Kremlinului de a da peste cap aspiraţiile europene ale republicilor ex-sovietice a vorbit şi Angela Merkel.

Fostul preşedinte ucrainean Viktor Iuşcenko declara recent că „Rusia are o ţintă clară a politicii externe. În vizorul acesteia este nu doar Ucraina, ci şi Belarus, şi Moldova, şi tot ceea ce a însemnat fosta URSS”.

Practic, astăzi la Kiev nimeni nu se îndoieşte de faptul că debarcarea guvernului Filat la Chişinău are o miză dublă. Rusia, dintr-un singur foc, ucide nu numai şansele europene ale Republicii Moldova, ci şi cele ale Ucrainei.

În fine, George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, confirma deunăzi că actuala criză din Republica Moldova este influenţată şi de factori externi. Potrivit lui, există „interese din state estice cu privire la ceea ce se întâmplă în Moldova”.

„Forţele subtile” ale ruşilor şi idioţii lor utili

Totul a început demult, încă de când a venit Putin la putere. Dar procedurile şi obiectivele ruşilor au fost concretizate şi expuse la vedere, după cum arătam mai sus, după ce liderul de la Kremlin, la mijlocul lunii trecute, i-a cerut fără echivoc fostului KGB, numit azi FSB, să contracareze ceea ce el a numit „tentativele de frânare a acţiunilor de integrare” în spaţiul post sovietic.

Şi aici, a zis Putin, pot fi folosite cele mai diverse instrumente de presiune, inclusiv mecanismele aşa-numitei „forţe subtile”, soft. Cu alte cuvinte, nimeni nu trage cu pistolul în dreapta şi în stânga. Se pun în mişcare doar agenţii de influenţă şi idioţii utili din zonele integrabile, persoanele influente de la faţa locului aflate în solda ruşilor: deputaţi, procurori, jurnalişti.

Această directivă a preşedintelui rus pentru FSB este una fără precedent. Putin a recunoscut de fapt că uniunea vamală şi cea eurasiatică nu-s nişte chestiuni politice, ci operaţiuni kaghebiste. Nişte bătălii dintr-un „război răcoros”, după cum numesc la ora actuală experţii occidentali noua înfruntare Est-Vest.

Şi rezultatele, după cum bine se vede, nu s-au lăsat mult aşteptate la Chişinău. „Integrarea” eurasiatică ameninţă Putin, este un proces obiectiv „şi niciun fel de ţipete nu pot să-l oprească”.

Iată, aşa se întoarce roata istoriei. Vă mai vine să ţipaţi?

Petru BOGATU

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu