BOGATU // O crimă perfect constituţională

După o furtună de gheaţă până şi o ploaie cu grindină pare un duş. Potolirea crizei guvernamentale a estompat întrucâtva mizeria readucerii în legalitate a secerii şi ciocanului.

Cu budionovka pe baricade

Abrogarea Legii privind interzicerea simbolurilor comuniste, oricâte trimiteri s-ar face la recomandările Comisiei de la Veneţia, este crimă curată. Iar atitudinea lăsătoare, de genul celei adoptate de Igor Corman, proaspăt alesul preşedinte al Parlamentului, potrivit căruia comunismul trebuie învins nu prin interdicţii, ci în alegeri, dovedeşte o naivitate vecină cu nesimţirea.

În timp ce comuniştii scuipă în sân şi se pregătesc să urce iar pe baricade, împopoţonaţi cu steluţe roşii prinse de budionovkă, destui democraţi declaraţi îşi fac gargară pentru a ne vorbi cu spume la gură că nu-i nici europeneşte şi nici democratic să încerci a elimina din câmpul legal însemnele unui partid. Că nu doctrina comunistă ar fi de vină, ci doar cei care au aplicat-o. Că secera şi ciocanul nu poartă nicio răspundere pentru crimele lui Stalin, Mao şi Pol Pot ş.a.m.d.

Pretinsele argumente proferate în apărarea simbolurilor comuniste sunt nişte speculaţii imorale. Dacă le-am lua în serios, ar trebui să admitem că nici GULAG-ul, nici deportările, nici foametea organizată, nici colectivizarea forţată, nici exterminarea unor întregi clase şi straturi sociale, nici masacrele din beciurile NKVD-ului, nici Katînul, nici Fântâna Albă n-au fost crime ale sistemului, ci simple infracţiuni individuale comise de personaje paranoice precum Ejov, Beria sau Iosif Kişinevski.

Este dificil de spus ce-i asta. Idealism utopic? Inconştienţă? Ignoranţă? Sau poate că-i vorba de simpatia victimei faţă de călău numită sindromul Stockholm? Oricum, Lenin nu degeaba spera ca democraţia burgheză să-i vândă frânghia cu care o va spânzura.

Nazism = comunism

Să lămurim câteva lucruri.

Primul. Simbolurile naziste şi cele fasciste au fost scoase în afara legii nu pentru că doctrina lui Mussolini şi Hitler ar fi fost rea, ci pentru că cele două regimuri au comis crime împotriva umanităţii. Svastica şi astăzi rămâne tabu pentru a avertiza generaţiile viitoare şi a nu permite totalitarismul de extremă dreaptă să revină în forţă.

Al doilea. Extremismul de stânga, aidoma nazismului, a săvârşit acte de genocid. Potrivit Cărţii Negre a Comunismului, puterea sovietică şi alte „dictaturi ale proletariatului” au ucis de-a lungul deceniilor nu mai puţin de 100 milioane de oameni. Nu întâmplător, în 2006 a fost adoptată rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei „Despre necesitatea unei condamnări internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare”. În iulie 2009, Adunarea Parlamentară a OSCE, la rândul ei, a votat un document care pune semnul egalităţii între crimele nazismului şi comunismului.

Al treilea. Recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale unor experţii occidentali pornesc de la chestiunea formală că ororile stalinismului, spre deosebire de cele ale hitlerismului, n-au fost condamnate într-o instanţă internaţională. Acest fapt nu împiedică însă statele Europei Centrale şi de Est, care au avut de suferit de pe urma tiraniilor stângiste, să aprobe acte legislative menite să demanteleze moştenirea comunistă de orice tip. Aceste acţiuni sunt îndreptate nu împotriva unor partide, după cum se insinuează fariseic la noi, ci împotriva trecutului totalitar ce nu trebuie sub nici o formă să acapareze nici prezentul, nici viitorul. Ele cinstesc memoria victimelor comuniste şi îndeamnă la pocăinţă.

Simbolurile comuniste la ora actuală sunt interzise în şase state ale Uniunii Europene: Cehia, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. Restricţii similare au fost votate în Georgia. De altfel, Comisia de la Veneţia le-a îndemnat şi pe acestea să nu recurgă la interdicţii. Numai că ele au acţionat în interesul naţional şi în numele miilor de oameni ucişi în celule şi lagărele comuniste, protejându-şi astfel viitorului ţării de posibilele derapaje totalitariste.

Deşi au fost criticate din exterior, Ţările Baltice au fost în cele din urmă înţelese de partenerii occidentali. Estonia, Letonia şi Lituania au intrat în Uniunea Europeană şi nimeni, nici CEDO, nici APCE, nici Comisia Europeană, nu le-a reproşat că au scos simbolurile comuniste în afara legii.

Simbolurile comuniste pot fi interzise iar printr-o lege revizuită

Neîndoielnic, am fi fost înţeleşi şi noi dacă eram consecvenţi şi responsabili. Numai că judecătorii Curţii Constituţionale de la Chişinău, pentru a-şi spăla imaginea pătată anterior prin partizanate crase şi, deci, pentru a nu a fi acuzaţi că fac jocul puterii, au redeschis cutia Pandorei. Legalizând însemnele ocupaţiei bolşevice, ei au perpetuat agonia normalităţii, trăită de societatea noastră care se zbate, dar nicidecum nu reuşeşte să se debaraseze de sechelele sovietice.

Se mai poate îndrepta ceva? Cred că da. În Ungaria, bunăoară, în luna februarie a anului curent, Curtea Constituţională, invocând nişte formule confuze, a anulat legea din 1993 ce interzicea simbolurile naziste şi cele comuniste. Două luni mai târziu, în aprilie 2013, s-a revenit asupra acestei chestiuni. Legea anticomunistă fu revăzută şi votată iar de Parlament.

Iată un exemplu demn de urmat. Unde mai pui că secera şi ciocanul ar trebui interzise odată cu svastica printr-o singură lege. Pe fundalul crimelor naziste se vor vedea mai bine şi crimele comuniste.

Petru BOGATU

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău