BOGATU // Lecţia preşedintelui Timofti

Nicolae Timofti nu l-a derutat, după cum i s-a părut presei, ci l-a băgat în boale pe Dmitri Rogozin. Rusul s-a uitat în oglindă şi a văzut că nu arată bine. 

De ce s-a indispus Rogozin?

Mult trâmbiţata cea de-a doua întâlnire cu prim-ministrul moldovean a vicepreşedintelui guvernului rus a fost o cacealma ordinară. În consecinţă, acest episod, care nu face nicio para chioară, a sustras atenţia mass-media, împiedicând-o să descopere lucruri mult mai interesante, unele de-a dreptul neliniştitoare, legate de vizita emisarului lui Putin în Republica Moldova.

Rogozin s-a întreţinut cu Filat sâmbătă pe bune. Numai că rusul trişează, invocând drept motiv al întrevederii afirmaţiile făcute vineri de preşedintele Nicolae Timofti care a spus că un consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol nu va fi deschis cu acordul autorităţilor centrale moldoveneşti atâta timp cât armata rusă se află pe teritoriul Republicii Moldova. Poziţia şefului statului, care este şi cea oficială, nu era deloc o noutate pentru el.

Rogozin, de bună seamă, nu s-a simţit în largul său la Chişinău. Numai că el s-a indispus nu sâmbătă, ci încă vineri, cu o zi înainte, când autorităţile moldovene au refuzat deschiderea unui consulat la Tiraspol în actualele condiţii. Cel puţin, au cerut ca această problemă să nu fie abordată deocamdată. Chişinăul a acceptat să discute doar despre o eventuală deschidere a unui consulat rus la Bălţi.

Timofti ştia ce spune. Vicepremierul rus a plecat cu coada între picioare de la Chişinău la Tiraspol, unde s-a dezlănţuit, făcând nişte gesturi care trădează, de altfel, adevăratele intenţii ale Moscovei în Republica Moldova.

Consulat rus la Tiraspol fără voia Chişinăului?

Dmitri Rogozin s-a dus la uzina „Pribor” de la Tighina sau Bender, cum le place ruşilor să numească oraşul, fapt despre care a scris, de altfel, în micro-blogul său de pe Twiter. El a ţinut să se laude acolo că a vizitat o întreprindere foarte importantă care furnizează producţie pentru complexul militar rus. Şi această remarcă, şi această vizită nu mi se par deloc întâmplătoare.

Pe malul drept se trece sub tăcere faptul că pe teritoriul Republicii Moldova, în raza oraşului Tighina, funcţionează cu spor o puternică uzină militară a Federaţiei Ruse care produce armament şi echipament pentru forţele armate ale fostei metropole. „Pribor”, numită oficial „Întreprindere federală de stat”, este o filială a Companiei ruse MMPP „Saliut” care livrează motoare pentru bombardiere şi elicoptere militare.

În primul rând, pare simptomatic faptul că anume în halele de la „Pribor” Rogozin le-a promis muncitorilor că Rusia, deşi a fost refuzată de guvernul de la Chişinău, va deschide un consulat la Tiraspol cu voia sau fără voia Republicii Moldova (sic!).

Doi. Rogozin, postat în mijlocul salariaţilor de la „Pribor”, a reiterat că Republica Moldova, dacă nu va recunoaşte „Nistrenia”, va fi forţată să-i achite integral datoriile de miliarde.

Trei. „Pacificatorii ruşi vor rămâne în „Nistrenia”, a punctat el. Şi patru. A promis că le va cere unor experţi de la Moscova să elaboreze strategia de dezvoltare a regiunii secesioniste pe termen lung.

Mai are cineva vreo iluzie? Mai speraţi că Rusia are de gând să se retragă de la Nistru? Mai credeţi că Moscova îşi va părăsi uzinele militare şi alte proprietăţi grase şi se va cărăbăni?

Să fim serioşi! Pot fi ignorate, bineînţeles, declaraţiile lui Rogozin, dar nu se pot trece cu vederea faptele. Transnistria e o afacere tenebră, luată cu japca de „Gazprom” şi complexul militar-industrial rus. În aceste împrejurări, aşa-zisul proces de reglementare transnistreană e doar un fel de fluturat în vânt.

Moscalul a rămas cu buzele umflate

Ce-i de făcut? În primul rând, să nu ne mai lăsăm şantajaţi. Amânarea implementării celui de-al treilea pachet energetic european pentru a îmblânzi Kremlinul a fost o greşeală. Ruşii tratează orice concesie a Chişinăului ca o slăbiciune. Ca o lipsă de bărbăţie. Ca un deficit de demnitate.

Iar slăbiciunile noastre îi întărâtă. Îi fac să fie şi mai posesivi. Mai vindicativi. Mai impertinenţi. Mai agresivi. Astăzi se prefac deja că nu-i impresionează tergiversarea cu patru ani a integrării plenare a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană şi aşteaptă alte cedări.

Cine s-a încovoiat o dată va fi obligat să se aplece şi mai mult. Nu va fi lăsat în pace atâta timp cât nu va cădea jos şi nu va îngenunchea.

Timofti tocmai de aceea l-a speriat pe Rogozin, că a dezvăluit eşecul vizitei acestuia. Preşedintele a lăsat să se întrevadă că Republica Moldova nu acceptă discuţii de pe poziţii de forţă. Nu-i dispusă să facă şi alte cedări inadmisibile.

Vicepremierul rus a venit sâmbătă la o nouă întrevedere cu Filat nu pentru că spera să obţină nişte concesii care i-au fost refuzate cu ocazia celei dintâi întâlniri. Rogozin a vrut să ascundă un amănunt jenant pentru el, şi anume că a rămas cu buza umflată în urma vizitei sale la Chişinău. Că de el, dar şi de ursul beteag pe care îl reprezintă, nu se mai teme nimeni.

Astfel, preşedintele Timofti a demonstrat că în faţa demnităţii forţa brutală se şubrezeşte. A fost o lecţie pentru unii reprezentanţi ai puterii de la Chişinău cărora le tremură încă genunchii ori de câte ori văd în faţa ochilor un moscal sus-pus. Când are credinţă, micuţul David, de bună seamă, îl poate învinge pe uriaşul Goliat.

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu