BOGATU // Cum se va răzbuna Moscova pe noi dacă mergem în UE?

„Dacă semnaţi acordul de asociere cu UE, Rusia va boicota mărfurile voastre pe piaţa CSI. Şi în plus, va înceta să vă trateze ca pe un stat suveran”.

Blestemul Kremlinului

Cuvintele de mai sus, care sună, fiţi de acord, ca nişte blesteme, au fost proferate săptămâna trecută cu o sinceritate dezarmantă de academicianul Serghei Glaziev, consilierul preşedintelui rus pe probleme economice. Verva-i oratorică fusese îndreptată în totalitate împotriva Ucrainei.

Deşi într-un limbaj cazuistic, el a cerut Kievului într-o formă ultimativă să renunţe la Uniunea Europeană în favoarea „procesului integraţionist eurasiatic”. În caz contrar, a avertizat fără echivocuri înaltul demnitar al Kremlinului, Rusia va întoarce placa şi va supune Ucraina fără menajamente unor dure sancţiuni economice.

Iar ca autorităţile de la Kiev să nu-şi facă iluzii, Glaziev a exemplificat cu lux de amănunte strategia şantajului pe care a ţinut să o anunţe în cadrul unui simpozion ştiinţific desfăşurat la Institutul de Relaţii Internaţionale (MGIMO) de la Moscova. Potrivit lui, Rusia va restricţiona importul de produse ucrainene. Dar nu numai.

Schimbul liber de mărfuri între cele două state va fi anulat. Se vor impune taxe comerciale protecţioniste. Monopolurile energetice ruse îşi vor creşte preţul exportului în Ucraina etc.

Astfel, Moscova a trecut de la provocări voalate şi aluzii răutăcioase la ameninţări directe la adresa ţărilor care urmează să parafeze la Vilnius actele de asociere la UE. Focul a fost deschis deocamdată asupra Kievului. Dar în curând vor fi lovite, neîndoielnic, şi celelalte puncte ochite.

Rusia răzbunătoare

Declanşarea unor atacuri similare asupra Erevanului şi Chişinăului este doar o chestiune de timp. De altfel, „Gazprom”-ul a anunţat deja că preţul la gazele naturale livrate Armeniei va creşte în condiţiile în care acestea scad rapid pe plan mondial.

Totodată, Moscova a vândut recent Azerbaidjanului armament greu modern, inclusiv rachete „Iskander”, invincibile pentru scutul american, suma tranzacţiei fiind cifrată la circa 1 miliard de dolari. Ca rezultat, la ora actuală este afectată paritatea militară între Erevan şi Bacu, fapt ce sporeşte riscul reizbucnirii conflictului teritorial dintre cele două ţări.

De Tbilisi nici n-are rost să vorbim. Georgia se află de câţiva ani sub tirul nemilos şi neîntrerupt al Moscovei. Putin s-a resemnat, probabil, doar în faţa Azerbaidjanului care se transformă treptat într-o putere energetică regională. În ceea ce priveşte celelalte ţări membre ale Parteneriatului Estic, ele vor fi nişte ţinte punctuale ale răzbunării ruse.

Mai mult decât atât. La o privire mai atentă asupra campaniei anti-Vilnius pe care a dezlănţuit-o Kremlinul, putem identifica şi tertipurile diplomatice la care va recurge Moscova pentru a pune presiune pe statele asociate cu Uniunea Europeană.

Glaziev, de exemplu, a dat de înţeles că, în urma aderării la UE, Ucraina va înceta să fie un stat independent în înţelesul adevărat al cuvântului. În opinia lui, aceasta se va transforma într-un fel de semi-colonie a Europei. De aceea Rusia, consideră el, o va aborda ca pe un subiect al politicii internaţionale care şi-a pierdut în mare parte suveranitatea.

Curios este faptul că aceleaşi aluzii ameninţătoare le-a făcut la începutul săptămânii curente şi Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, la adresa Chişinăului. În urma discuţiilor purtate cu omologul său român, Titus Corlăţean, şeful diplomaţiei de la Moscova a declarat că diferendul transnistrean va putea fi soluţionat doar în condiţiile în care Republica Moldova va respecta statutul său de neutralitate şi nu-şi va ştirbi propria suveranitate.

Ce-i de făcut?

Vă daţi seama unde bate crivăţul siberian pe meleagurile noastre? Lavrov sugerează că, în cazul asocierii cu UE, Republica Moldova nu va mai fi, în viziunea sa, nici neutră, nici suverană. Astfel, el ne arată ostentativ ranga pregătiră pentru ţeasta noastră.

Ce-i de făcut în această situaţie? De căutat protecţia occidentală, crede cu tărie David Şahnazarov, fostul şef al serviciilor secrete armene. Rusia a devenit un aliat periculos, consideră el, şi Erevanul trebuie să se retragă sub umbrela UE şi NATO.

Pentru noi Kremlinul nu este nici măcar aliat, ci doar un partener de circumstanţă, dar la fel de periculos, ipocrit şi mişel. În aceste condiţii, scutul protector al UE este indispensabil pentru siguranţa noastră naţională. La acesta n-ar strica să-l adăugăm şi pe cel al Alianţei Nord-Atlantice (NATO).

Neutralitatea Republicii Moldova, stipulată în Constituţie, nu se mai vinde în jocurile din jurul chestiunii transnistrene. Moscova, după cum am văzut, nu dă doi bani pe ea.

În aceste împrejurări, nu ne mai putem ascunde precum copiii, închizând ochii în faţa unor ameninţări iminente. Republica Moldova are nevoie de un adăpost temeinic. Şi acesta se află doar sub acoperişul comunităţii euroatlantice.

Petru BOGATU 

 

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu