BOGATU // Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face

Miercuri, liderul liberal părea afectat rău de faptul că partidul său e suspectat de corupţie. Mai mult decât atât. El s-a arătat extrem de supărat şi pe jurnaliştii care i-au cerut să comenteze învinuirile ce i s-au adus de reprezentanţii unei organizaţii nonguvernamentale.

Cazul ţevilor vândute

O cvasinecunoscută Asociaţie pentru Prevenirea şi Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei susţine că bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu peste 11 milioane de lei în urma vânzării abuzive de ţevi pentru irigare în raionul Ştefan-Vodă. Preşedintele acesteia, Andrei Donică, a lăsat să se întrevadă într-o conferinţă de presă că „şi liberalii sunt corupţi”, întrucât ei controlează Ministerul Mediului care poartă răspunderea pentru afacerea „ilegală”.

Reporterii şi-au notat informaţiile parvenite şi s-au apucat să-i caute pe reprezentanţii PL pentru a le lua părerea, găsindu-l în cele din urmă chiar pe preşedintele partidului. „Cum vă puteţi încrede într-o asociaţie obştească?”, i-a întrebat nervos Mihai Ghimpu, îndemnându-i pe jurnalişti, când vine vorba de acuzaţii grave la adresa cuiva, să se bazeze pe sentinţe judecătoreşti, nu pe părerile unor persoane private.

Întrebarea vină n-are şi reporterii erau în drept să ceară lămuriri. Totuşi, eu unul îl înţeleg şi pe Ghimpu. Nimic nu se poate crede pe cuvânt.

Deocamdată în „afacerea ţevilor” avem de a face cu simple bănuieli. Încă nimic nu-i dovedit. Până la proba contrarie, nici liberalii, nici ministrul Mediului n-au nicio vină. Asta e.

De unde ştiţi?

Situaţia în care s-a pomenit Ghimpu nu e unică, desigur. Cazul însă e simptomatic.

„De unde ştiţi că premierul este corupt?”, îl întreba deunăzi Igor Boţan într-o emisiune televizată pe interlocutorul său care cu puţin timp înainte afirmase cum că toţi politicienii, de la un capăt la altul, sunt corupţi. Nu numai fostul preşedinte comunist Voronin, zicea acesta din urmă, nu doar Plahotniuc, ci şi Ghimpu, şi Filat sunt cu musca pe căciulă.

Fiind luat la rost şi rugat să aducă probe, invitatul emisiunii a strâns din umeri, repliindu-se cu o glumă. Şi cam aşa stau lucrurile peste tot. Oriunde ţi-ai arunca privirea, vezi doar oracole care dau sentinţe dintre cele mai grele fără să vină şi cu dovezi.

Parcă trăiam cu toţii în ţara lui Papură-vădă. Sau pe celebra stradă a Rahatului din Parisul medieval, unde toată lumea arunca hârdaiele de zoaie pe fereastră direct în capetele trecătorilor.

La Chişinău, oamenii sunt etichetaţi şi ponegriţi în dreapta şi în stânga. De la tribuna Parlamentului, de la conferinţele de presă, din paginile ziarelor şi de la talk-show-urile televizate curg din abundenţă megatone de invective.

Nimănui nu-i pasă de informaţii verificate şi acte doveditoare. Nimeni nu se teme să arunce cu noroi sau chiar cu pietre. Nimeni nu se gândeşte că în această atmosferă de vrăjmăşie totală şi agresiune necontrolată riscă şi el lesne să ia o cărămidă-n cap.

Sportul mizerabil al acuzaţiilor neprobate

Cel mai curios lucru e că sportul mizerabil al acuzaţiilor gratuite este practicat cu plăcere mai cu seamă de politicienii de la Chişinău, chit că anume ei sunt cei mai vulnerabil în acest joc pe cât de periculos, pe atât de murdar.

Vorba e că ziariştii, de exemplu, potrivit standardelor europene în materie de justiţie, au dreptul la eroare. De dragul căutării adevărului şi informării publicului, lor li se oferă această clemenţă.

Nu însă şi politicienilor. Pentru ei orice greşeală poate fi mai rea decât o crimă, ca să-l parafrazăm pe Fouché, ministrul politiei sub Napoleon.

Loviturile neregulamentare sub centură nu-i aduc neapărat în faţa instanţei. Atacurile gratuite se pedepsesc, totuşi, mai devreme sau mai târziu. Chiar dacă faultul brutal nu-i văzut de arbitrul din teren, galeria de pe margine numită electorat nu-i iartă.

Cu toate acestea, din lipsă de educaţie şi cultură politică, oamenii noştri de stat sunt în mare parte nişte guri sparte. Scuipă venin şi vorbesc de pe pereţi, fără să-şi de seama că astfel îşi otrăvesc propriul lor spaţiu public.

Efectul bumerangului

Vorbe în vânt aruncă şi Voronin, şi Filat, şi Lupu. Şi nu în ultimul rând, acelaşi Ghimpu care astăzi nu face decât să resimtă efectul bumerangului. Liderului PL parcă i se bat lupii la gura sa mare care de multe ori pare să vorbească fără dânsul.

În opinia lui, de exemplu, jurnaliştii sunt „vânduţi”. Despre preşedintele Nicolae Timofti dl Ghimpu crede că „necuratul l-a luat şi l-a pus sub dânsul”. În ceea ce-l priveşte pe Vlad Filat, liderul PL consideră că acesta „e un morcov” care i-a „furat lupta” sa de 24 de ani. Nici mai mult, nici mai puţin.

De altfel, că Filat e aşa şi pe dincolo, am auzit din gura dlui Ghimpu în repetate rânduiri şi nu are rost să revenim acum asupra vechilor injurii. Iată doar ultimele lui vorbe de ocară care mi se par şi cele mai blânde: „Nu votăm un Guvern corupt şi al contrabandiştilor”. „Nu-l vrem pe Filat premier pentru că s-a compromis”.

Unde-s dovezile? Unde-s hotărârile judecătoreşti, la urma urmei, pe care Ghimpu le pretinde altora, dar nu şi le cere sieşi când îşi mitraliază oponenţii politici cu cele mai violente expresii posibile? Când ia decizii politice ce riscă să pericliteze şansa europeană a Republicii Moldova?

Instinctul anarhic şi sechelele sovietice

Aş vrea să fiu bine înţeles. Nu pledez pentru introducerea în disputa publică a normelor de altădată ale institutului Smolny de fete nobile. Politica îşi are, fireşte, regulile sale, fiind preponderent neîndurătoare şi machiavelică. Aceasta, totuşi, nu tolerează dezlănţuirea instinctului anarhic.

Oricum ai da, onoarea, respectul pentru poziţia adversarului şi prezumţia nevinovăţiei fac parte din jocul democratic. Şi în competiţia politică rămâne valabil preceptul biblic: „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face!”

La vârf sunt corupţi şi infractori, bineînţeles. Însă puzderia de acuzaţii supte din deget sau nedemonstrate cu probe indubitabile creează o inflaţie de vorbe goale care transformă într-o farsă nu numai lupta anticorupţie, ci şi orice altă bătălie pentru dreptate.

Petru BOGATU

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu