BOGATU // Calul troian este rus

Între luptele politice din Republica Moldova şi bătălia disperată pentru salvarea Ciprului de o posibilă catastrofă economică există o legătură directă şi temeinic documentată. Iar probele care certifică această relaţie incendiară se află nu în dosarele de informaţii clasificate ale serviciilor secrete, ci chiar la vedere, în vârful piramidei politice.

Rafale de Kalaşnikov la Chişinău

La guvern zace de câtva timp un proiect de lege care urmăreşte deoffshoreizarea parţială a economiei moldoveneşti. Acesta prevede că toate companiile înregistrate în aşa-zisele paradisuri fiscale nu vor putea activa în sectorul bancar, în domeniul energetic şi în mass-media dacă nu îşi vor divulga fondatorii şi stăpânii reali. Însă iniţiativa s-a împotmolit de luni bune.

Pentru a fi aprobat de Executiv, ca mai apoi să ajungă în Parlament, documentul, elaborat la insistenţele FMI şi ale Uniunii Europene, urma să fie contrasemnat de Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei. Primele două l-au acceptat. Cel de-al treilea însă, controlat de Partidul Democrat, s-a opus. Comentariile cred că sunt de prisos, nu?

Acum fiţi atenţi. Divergenţele de la Chişinău au fost o nimica toată. Un abia auzit schimb de focuri cu rafale de Kalaşnikov.

Explozii de bombe în Cipru

Bubuiturile de tun şi exploziile de rachete, metaforic vorbind, le sparg astăzi urechile ciprioţilor. Şi nu întâmplător.

Ţara lor, transformată într-o imensă zonă offshore, s-a pomenit în pragul unui crah financiar. Pe această insulă însorită din Mediterană îşi fac de cap în voie afaceriştii dubioşi din întreaga lume, în timp ce sectorul public a ajuns la ananghie.

În atare condiţii, Eurogroup a propus un plan de salvare a ţării care prevedea, în special, o taxă de până la 9,9 la sută pentru depozitele bancare. Măsurile impuse de FMI şi UE au provocat un adevărat şoc la Moscova.

Preşedintele Putin a catalogat această iniţiativă ca fiind „nedreaptă, neprofesionistă şi periculoasă”. Premierul rus Medvedev nu s-a lăsat mai prejos şi a comparat-o cu o „confiscare a banilor străini”.

Agenţii de influenţă şi idioţii utili ai Kremlinului din Occident îi ţin isonul Rusiei. Aceştia au sărit şi ei cu gura, ţipând isteric că la mijloc ar fi o „expropriere a averilor de natură comunistă”.

De cealaltă parte, cancelarul german Angela Merkel a spus că UE nu are de gând să finanţeze matrapazlâcurile capitalului obscur al ruşilor. Această declaraţie dovedeşte o dată în plus că asistăm la un episod crâncen dintr-o mare ciocnire geopolitică Est-Vest.

Cel de-al treilea front al noului război rece

Până acum cele mai acerbe lupte se dădeau, precum se ştie, în domeniul energetic şi în spaţiul CSI, unde Moscova întreprinde acţiuni subversive pentru o resovietizare în forţă, vorba lui Hillary Clinton, a noilor republici independente din teritoriile fostei URSS. Acum iată că s-a deschis şi cel de-al treilea front al noului război rece care cuprinde sectorul financiar-bancar.

De altfel, nu degeaba anume Ciprul a ajuns nodul discordiei între Moscova, pe de o parte, şi Comunitatea Euroatlantică, pe de alta. Potrivit ultimelor estimări, depozitele businessului rus pe insulă însumează circa 20 miliarde de dolari.

Dar nici asta nu-i tot. De la un timp se constată că de serviciile zonei offshore profită până şi structurile oficiale ale statului rus. Se vede că, sub acoperirea paradisului fiscal din Mediterană, Moscova îşi finanţează de fapt operaţiile secrete de pe glob.

Prezenţa rusească din Cipru se extinde rapid. Acest lucru se vede cu ochiul liber oriunde ţi-ai arunca privirea: în business, educaţie, mass-media.

Numai în oraşul Limassol, bunăoară, locuiesc vreo 50 de mii de ruşi. Aici apare un ziar în limba rusă, există două şcoli şi două posturi de radio ruse.

Şi poftele Moscovei cresc de la o zi la alta. Ruşii îşi propun să preia controlul asupra exploatării gazelor cipriote. În plus, ei vor să instaleze o bază militară pe insulă.

Calul troian trebuie distrus

Oricum ai suci-o, Ciprul a ajuns calul troian al capitalului rus în UE, scria ieri în „Adevărul” politicianul român Mircea Geoană. Iar bătălia care se dă în aceste zile se va solda cu pierderi iminente de ambele părţi.

Moscova, dacă adăugăm şi capitalul ei de stat la cel privat, riscă să piardă circa 25 de miliarde de dolari. Dar şi UE, chiar dacă planul ei privind deoffshoreizarea Ciprului până la urmă va fi pus în aplicare, va avea mult de suferit. Va fi zdruncinată în mare parte, de exemplu, credibilitatea sistemului bancar comunitar, ceea ce echivalează cu distrugerea centurii de siguranţă a Uniunii Europene.

Dar la război ca la război. O altă cale decât eliminarea ocultei financiare internaţionale şi stăvilirea invaziei economice ruse nu există.

Calul troian trebuie sfărâmat. Acest fapt va scoate la lumina zilei şi afacerile ilicite din Republica Moldova care se adăpostesc la ora actuală în Cipru.

 Petru BOGATU

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu