BOGATU // Băsescu şi şansa unionismului de a intra în lupta politică

Într-un interviu de la finele săptămânii trecute, preşedintele Traian Băsescu a reiterat dorinţa sa, mărturisită în ziua de 17 iulie la Chişinău, de a obţine cetăţenia Republicii Moldova. Oricât de sentimentală ar spune şeful statului român că-i este pornirea, îndărătul ei se întrezăreşte un calcul politic de anvergură.

Românii să trăiască într-o singură ţară

La întrebarea editorialistului Sabina Fati de la „România Liberă” dacă e decis să ceară cetăţenie moldovenească, liderul de la Bucureşti a oferit un răspuns categoric afirmativ. „E o chestiune sentimentală”, a zis el. „Eu mi-aş dori ca românii să trăiască într-o singură ţară, să aibă o singură cetăţenie. Dacă mi-o vor da, după ce îmi termin mandatul, m-aş bucura să fiu şi cetăţean al Republicii Moldova: ar exprima ce simt.”

Aspiraţia preşedintelui român, vrând-nevrând, ne duce gândul la viaţa sa de după retragerea de la Cotroceni. Că Băsescu, în ciuda crizei de imagine prin care trece acum, nu vrea să-şi încheie cariera politică odată cu expirarea mandatului prezidenţial este clar ca bună ziua.

A spus-o chiar el în repetate rânduri. Iar mutările pe care le face pe tabla şahului politic românesc vin să ne întărească în opinia că actualul lider de la Bucureşti doreşte să rămână în teren nu pentru a face figuraţie, ci pentru a reveni rapid în prim-planul jocului de putere.

Va deveni proiectul de suflet un program de luptă?

Mai mult decât atât. Până şi la o privire sumară aruncată asupra mişcărilor de trupe din tabăra prezidenţială se pot vedea cărţile cu care pontează Băsescu. Asul pe care îl va scoate din mânecă va fi, după toate probabilităţile, unirea sub o formă sau alta a celor două state româneşti.

Băsescu, nu o dată, a lăsat să se întrevadă că recuperarea Basarabiei este proiectul său de suflet. Acum, cu puţin timp înainte de a părăsi fotoliul prezidenţial, el bate monedă pe acelaşi subiect. Şi acest fapt nu are cum să fie întâmplător.

În fruntea noului său partid, Mişcarea Populară, Băsescu l-a desemnat pe deputatul Eugen Tomac, născut în satul General Averescu din sudul Basarabiei. Mulţi observatori au văzut în spatele acestui gest doar nevoia actualului preşedinte de a avea în postul respectiv o persoană comodă şi devotată. Cred că lucrurile sunt mai complexe.

Ca şi Băsescu, Tomac este o figură populară în Republica Moldova. Recrutarea şi avansarea lui în principalul proiect politic al preşedintelui României este un indiciu clar privind mizele politice ale noii formaţiuni.

În viitoarele lupte electorale, prioritatea strategică a Mişcării Populare va fi reintegrarea celor două maluri ale Prutului. Iar ca stindardul readucerii Basarabiei acasă să aibă priză la alegătorii României, el va trebui arborat foarte sus şi la Chişinău.

Băsescu îşi doreşte se pare ca unionismul să intre în sfârşit în lupta politică. Până acum acesta se limita la manifestaţii de ordin preponderent sentimental. Nici un partid de la Bucureşti sau Chişinău, cu excepţia unor grupări marginale, n-a inclus chestiunea reunificării Basarabiei în programele electorale.

Interconectarea politică Bucureşti-Chişinău

După cum a arătat însă vizita lui Traian Băsescu la Chişinău, ideea unionistă pluteşte în aer, elitele intelectuale ale Republicii Moldova fiind în esenţă absolut româneşti. Dincoace de Prut există de la un timp o emergenţă a reîntregirii istorice care străpunge într-o măsură mai mare sau mai mică toate straturile sociale, iar clasa politică nu face excepţie, desigur.

În ciuda acestui fapt, unionismul nu este nici reprezentat şi nici antrenat efectiv în competiţia politică din Republica Moldova, ceea ce inhibă, de altfel, şi mesajul pro-Basarabia de dincolo de Prut. Băsescu speră probabil că prestigiul său va fi în măsură să schimbe lucrurile în mod cardinal.

Având dublă cetăţenie, el va încerca, pesemne, să aducă unionismul din stradă, din starea sa de mişcare de tip Hyde Park, în jocurile de putere de la Chişinău şi Bucureşti. Nu-i exclus ca un loc aparte să-i fie rezervat în aceste planuri grupului de reformatori liberali care, după o vizită efectuată la Cotroceni, s-a desprins de Ghimpu şi a pus umărul în mod decisiv la constituirea coaliţiei proeuropene din Republica Moldova.

Mai pe şleau vorbind, odată cu lansarea gazoductului Iaşi-Chişinău, Băsescu îşi propune să asigure şi o interconectare de tip superior a celor două maluri ale Prutului. Cu alte cuvinte, el îşi doreşte un soi de conexiune care, depăşind cadrul economico-energetic, s-ar centra pe o convergenţă politică aprofundată între Bucureşti şi Chişinău.

Petru BOGATU

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu