Bogaţii nefericiţi şi săracii optimişti // Cutia cu piuneze

Un sondaj publicat miercurea trecută arată că cei mai fericiţi oameni nu sunt cei din Qatar, una din cele mai bogate ţări de pe glob, sau din Japonia, unde speranţa de viaţă este cea mai ridicată din lume, scrie Associated Press.

Şapte din cele mai fericite popoare, conform sondajului la care au participat 150 000 de persoane din lumea întreagă, se află în America Latină. Marea parte din ele sunt considerate sărace în termenii tradiţionali ai bunăstării, cum ar fi Guatemala, sfâşiată timp de decenii de război civil şi valuri de criminalitate, care o plasează printre ţările cu cea mai ridicată rată a omuciderilor.  După indicele dezvoltării umane, care este „o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării, învățământului și nivelului de trai”, Guatemala e situată la coada clasamentului, împreună cu Irak. În schimb, e pe al şaptelea loc în ceea ce priveşte emoţiile pozitive.

 

Gullup Inc. a chestionat câte 1000 de persoane în 148 de ţări, rugându-i să răspundă dacă s-au odihnit bine, au fost trataţi cu respect, dacă au zâmbit sau au râs mult, au învăţat sau au făcut ceva interesant, dacă au avut sentimente de bucurie în ziua precedentă. La toate aceste întrebări au răspuns Da 85% din respondenţi în Panama şi Paraguay. Acestea au fost urmate de  Salvador, Venezuela, Trinidad şi Tobago, Thailanda, Guatemala, Filipiner, Ecuador şi Costa Rica.

 

Cele mai puţine emoţii pozitive le trăiesc oamenii din Singapore, un oraş-stat, printre cele mai bogate şi dezvoltate din lume. Alte ţări bogate, ca Germania, Franţa, Finlanda, Spania, se află pe la mijlocul listei, la nivel cu Somali, Uzbekistan. Popoare prospere pot fi profund nefericite, iar altele împovărate de sărăcie sunt deseori dominate de sentimente pozitive. E un paradox cu serioase implicaţii pentru o ramură relativ nouă şi controversată numită economia fericirii, care încearcă să îmbunătăţească performaţa guvernării, ţinând cont şi de percepţia oamenilor, nu numai de indicatorii tradiţionali ca speranţa de viaţă, venitul per capita, nivelul de educaţie, scrie AP.

 

Veniturile mai mari nu înseamnă în mod necesar un nivel mai înalt de bunăstare. Laureatul premiului Nobel, economistul Daniel Kaheman şi economistul de la Princeton, Angus Deaton, au descoperit că, în SUA, că venitul are un impact cotidian semnificativ asupra emoţiilor pozitive doar până la câştigul de 75 000 dolari anual. După aceasta, venitul suplimentar nu mai este are acelaşi efect.

 

Regatul himalaian al Buthanului este faimos prin măsurările impactului politicilor sale cu ajutorul unui concept numit FIB (Fericirea Internă Brută), după PIB (Produsul Intern Brut).

 

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare, care uneşte 34 cele mai avansate economii ale lumii, au adoptat recent Indicele unei Vieţi Mai Bune, care permite publicului să compare ţările în baza calităţii vieţii, suplimentar la  bunăstarea materială. Unii experţi consideră că acesta este un pas periculos, care le va permite guvernelor să folosească percepţia publicului ca o scuză pentru ignorarea problemelor. Ca exemplu de risc, spun unii, rezultatele sondajului Gallup ar fi putut fi influenţate de specificul cultural, de înclinaţia latin-americanilor de a evita declaraţiile negative, indiferent de sentimentele reale ale celui chestionat.

 

Alte popoare se comportă altfel. Dacă nu e surprinzător că Irak, Yemen, Afganistan şi Haiti se numără printre nouă cele mai puţin pozitive ţări, faptul că Armenia e pe penultimul loc, împreună cu Belarus, Georgia şi Lituania, necesită explicaţii. „A te simţi nefericit face parte din mentalitatea noastră naţională”, declară, pentru AP, Agaron Adibekian, un sociolog din Ereven. „Armenilor le place să se plângă; au existat atâtea frământări în istoria poporului. Americanii îşi afişează zâmbetul şi evită să vorbească despre problemele lor cu alţii. Armenii se ruşinează să fie fericiţi”

 

În RM şi România, Ucraina, Pakistan şi Egipt proporţia persoanelor care au răspuns pozitiv la întrebările sondajului e de 58%, iar în Rusia, Bangladesh, Iran, Algeria, Teritoriile Palestiniene, Bosnia şi Heregovina, Vietnam  e de 59%. În Turcia, Bulgaria, Croaţia, India – e de 57%.

 

Cu alte cuvinte, diferenţa de PIB pe cap de locuitor nu se reflectă asupra dispoziţiei oamenilor. Deşi sunt consideraţi şi se consideră cei mai săraci din Europa, majoritatea moldovenilor se bucură de viaţă. De altfel, doar în Armenia şi Singapore, procentul acestora e mai mic de 50. (N.N.)

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)