Bocetul judecătorilor lași

Consiliul Superior al Magistraturii a devenit un instrument de presiune asupra judecătorilor și o amenințare la independența acestora

Deși a adoptat o legislație bună, Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă a implementării acesteia. Mai mult, un număr important de actori din sistemul de justiție a afirmat că situația privind independența judecătorilor s-a înrăutățit mult comparativ cu 2012. Unii au mers și mai departe, afirmând că situația privind independența judecătorilor este mai proastă decât în perioada sovietică. Acestea sunt constatările unui raport despre starea justiției din Republica Moldova elaborat de Comisia Internațională a Juriștilor.

Cele mai îngrijorătoare sunt statisticile care arată că 81% din cetățenii Republicii Moldova nu cred în justiție, iar 75% percep justiția drept coruptă. Aceste percepții se înregistrează după șase ani de reforme în domeniul justiției. S-a ajuns la situația în care reformele sunt bune, iar aplicarea acestora este proastă, a observat Massimo Frigo, consilier juridic superior în cadrul Programului Comisia Internațională a Juriștilor pentru Europa și Asia Centrală.

Astfel, în urma discuțiilor cu 60 de angajați din sistemul judiciar, autorii raportului au tras concluzia că, într-adevăr, în R. Moldova nu există tradiția unui sistem judecătoresc puternic și independent, capabil să asigure un control asupra celorlalte puteri ale statului.

În primul rând, au constatat autorii studiului, sistemul judecătoresc din Republica Moldova este extrem de ierarhizat și, deși majoritatea judecătorilor au fost numiți după 2011, au preluat mentalitatea supunerii față de colegii lor ierarhic superiori.

Consiliul Superior al Magistraturii a devenit instrument de presiune   

Cele mai multe critici sunt la adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care, în loc să apere independența individuală a judecătorilor, a devenit un instrument de presiune asupra unor judecători și o amenințare la independența acestora.

Mai mult, judecătorii denunță o frică apăsătoare în comunitatea lor – teama de a-și exprima părerea despre situația din sistemul judecătoresc, teama urmăririi penale pentru pronunțarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau ale oamenilor de la putere, teama de demisie sau de a-și ruina cariera din cauza unor opinii diferite de cele ale superiorilor.

Luând act de această realitate, autorii raportului au emis o serie de recomandări privind reformarea Consiliului Superior al Magistraturii. În primul rând, această instituție trebuie formată astfel încât să fie reprezentativă pentru întreaga comunitate a judecătorilor.

Actualmente, Consiliul este constituit din șase judecători – doi judecători din partea Curții Supreme de Justiție, doi judecători din partea curților de apel și doi judecători din partea judecătoriilor. Această metodă nu corespunde reprezentativității demografice a sistemului judecătoresc.

Recomandări ignorate din 2013

Pentru a asigura independența actului justiției, reprezentanții Comisiei Internaționale a Juriștilor recomandă repetat autorităților moldovenești să anuleze calitatea de membru din oficiu a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul ministrului Justiției și al procurorului general, deoarece prezența acestora în CSM constituie o ingerință a acestor puteri în independența sistemului judecătoresc.

De asemenea, experții recomandă anularea calității de membru din oficiu a președintelui Curții Supreme de Justiție, deoarece prezența acestuia poate crea conflicte de interese în cazul contestării la Curtea Supremă de Justiție a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, aceleași persoane din vârful ierarhiei sistemului judecătoresc se află concomitent în conducerea Curții Supreme de Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și Asociației Judecătorilor. Această asociație, semnalează experții, este privită ca un instrument corporatist, care reacționează doar atunci când este vorba despre salariile și pensiile judecătorilor.

Asociația Judecătorilor, un apendice al sistemului

Rolul Asociației Judecătorilor constă în principal, subliniază autorii raportului, în a acționa în mod deschis și consecvent pentru apărarea independenței tuturor judecătorilor.

În cadrul lansării raportului misiunii Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo a spus în mai multe rânduri că ceea ce lipsește acut sistemului judecătoresc din Republica Moldova sunt dezbaterile deschise.

O altă îngrijorare exprimată de autorii raportului constă în existența infracțiunii de pronunțare a unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii, în articolul 307 al Codului penal și de utilizare a acesteia drept mijloc de presiune asupra judecătorilor.

Autorii raportului au subliniat că au auzit că unii judecători au fost urmăriți în cazuri în care au emis hotărâri ce nu veneau în întâmpinarea cererilor procurorilor sau erau contrare voinței executivului.

Domnica Manole: „Problemele au început în 2012”

Comentând concluziile raportului misiunii, Domnica Manole, fostă judecătoare a Curții de Apel Chișinău, scoasă abuziv din sistemul judecătoresc, a accentuat că problemele în domeniul judiciar s-au agravat începând cu 2012, după numirea noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii.

Mai mult, fosta magistrată a subliniat că întreaga comunitate a judecătorilor este cuprinsă de teamă. „Într-adevăr, frica este mare în sistemul judecătoresc. Foști colegi îmi telefonează și îmi spun fără ocolișuri că este mai bine acolo unde mă aflu eu acum, în afara sistemului judecătoresc. În sistemul judecătoresc este o stare tensionată, o stare de presiune”, a observat ea.

Domnica Manole a evocat cauzele care au provocat această stare de degradare a domeniului. „Totul a început în 2012. Dacă analizăm jurisprudența Curții Supreme de Justiție din 2012 până în prezent, nu vom înregistra nicio hotărâre, poate cu mici excepții, care să dea dreptate judecătorului”, a subliniat ea.

Victor Pușcaș: „O situație catastrofală… catastrofală în justiție”

La rândul său, fostul judecător al Curții Constituționale, Victor Pușcaș, a salutat concluziile acestui raport, remarcând faptul că acest document conține și lucruri pozitive.

„Am impresia că este o situație catastrofală… catastrofală în justiție… Justiția avea cel mai mare nivel de încredere în 2001. Justiția avea o încredere mult mai mare decât celelalte puteri – Parlamentul, Președinția și Guvernul. În 2018, a scăzut considerabil și acum se află la un nivel foarte jos”, a afirmat fostul judecător.

Acesta a subliniat că problemele justiției au început în 2001, când Partidul Comuniștilor a monopolizat puterea. În timp ce, în 2009, cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească – au fost partajate și a fost instituit controlul politic asupra instanțelor. „Și astăzi avem ce avem. Judecătorul, dacă dorește, își păstrează independența, dacă dorește…”, a insistat Pușcaș.

Nicolae Eșanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, a declarat că este una dintre persoanele vinovate pentru derapajele în implementarea reformei în justiție, subliniind că la Ministerul Justiției există determinare pentru a schimba lucrurile.

Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție și Asociația Judecătorilor nu au putut să se întâlnească cu delegația misiunii.

The following two tabs change content below.