Biserica română din Hagi-Curda, sfinţită în ciuda cazacilor

EVENIMENT // În satul Hagi-Curda, regiunea Odesa, a fost sfințită pe 16 iulie biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” aparținând Mitropoliei Basarabiei

Sâmbătă, 16 iulie, s-a desfășurat ceremonia de sfințire a bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Hagi-Curda (Kamîșovca), populat în proporţie de 98 la sută de români, regiunea Odesa, Ucraina. Slujba de sfințire a fost oficiată de Mitropolitul Basarabiei IPS Petru, împreună cu un sobor de 12 preoți din Republica Moldova și Basarabia de Sud.

Sute de persoane din satul Hagi-Curda au venit la sfințirea unicei biserici aparținând Mitropoliei Basarabiei în această regiune. Deși vremea era caniculară, oamenii au venit să vadă, poate, cea mai mare slujbă din viața lor.

Pentru prima dată, biserica ortodoxa „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Hagi-Curda a fost sfințită în 1875 de către episcopul Melchisedec Ștefănescu al Dunării de Jos, în perioada când sudul Basarabiei era în componenţa României (1856–1878). Lăcașul de cult a funcţionat și în perioada ocupației rusești (1878–1918) şi după revenirea administrației române (1918–1940).

Biserica, distrusă de către sovietici

După instalarea puterii sovietice, preotul Gheorghe (parohul din sat) și protopopul Nicolae din Ismail au fost arestați şi condamnați la 18 ani de detenție. După aceea, la Hagi-Curda au fost trimiși numai preoți de alte naționalități.

Valentin Bulgaru, fost profesor de sport și pregătire militară din Hagi-Curda, ne-a spus că, în anii 1964–1965, autoritățile au dispus să fie pustiită biserica. „Atunci au fost scoase toate icoanele și altarul, biserica rămânând în voia sorții. A început să se ruineze, să putrezească, cădea acoperișul. Atunci noi am rugat să se dea biserica școlii sub pretextul de a amenaja acolo o sală de sport. De fapt, voiam să o îngrijim ca să nu se ruineze. Autoritățile nu ne-au permis”, a spus fostul profesor.

În 1979, sub pretextul că este avariată, autoritățile sovietice au demolat-o cu buldozerele până la temelie, pe locul său fiind înălțat Monumentul eroilor sovietici din Marele Razboi pentru Apărarea Patriei.

Abia în 1995, după mari eforturi, s-a reușit reînființarea parohiei din localitate sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei a Patriarhiei Române. Epitrop era Vasile Iordăchescu, iar preot a fost numit părintele Anatol Cristea. Autoritățile ucrainene n-au recunoscut parohia din cauza că Mitropolia Basarabiei nu era autorizată de Guvernul Republicii Moldova.

La 26 martie 2003, Administraţia regională de Stat din Odesa a recunoscut singura parohie românească din Ucraina, la Hagi-Curda.

50 de mii de dolari din SUA

Înainte de edificarea lăcașului de cult, slujba bisericească se oficia într-un paraclis amenajat într-o cameră a primăriei. În 2006, epitropul Vasile Iordăchescu a avut inițiativa de a rectitori biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Edificarea lăcașului nu ar fi fost posibilă fără aportul financiar al Consiliului Mondial Român cu sediul la Los Angeles, SUA, în persoana lui Neculai Popa, care a donat circa 50 de mii de dolari, un sfert din suma necesară pentru construcție. Ceilalți bani au fost donați de Guvernul României, Departamentul Românii de Pretutindeni.

Secretarul general al Consiliului Mondial Român mărturiseşte că a venit în toți anii în satul Hagi-Curda, începând cu 30 noiembrie 2006, când a fost sfințită temelia bisericii. Neculai Popa a ținut să menționeze că toți banii pe care i-a strâns nu ar fi însemnat nimic fără epitropul Vasile Iordăchescu care a dat o porțiune de teren pentru construcția bisericii. „Banii au fost strânși de la familia mea, m-au ajutat cei patru feciori care locuiesc și muncesc în SUA, dar și prietenii. Acum însă avem un alt scop, cel de a reabilita cimitirul militar de la Chișinău, sperăm că autoritățile moldovene vor găsi o modalitate de a reîntoarce în proprietatea statului acel teren,pentru ca soldații români să fie cinstiți”, a declarat Neculai Popa.

Vandalizată de mai multe ori

În urma amenințărilor la adresa familiei sale, părintele Cristea a plecat din sat în 2005, în locul său fiind numit părintele Nicolae Asargiu, preot și în localitatea Anadol. La sfârșitul anului 2005, părintele Asargiu a plecat şi el din Hagi-Curda, în locul lui sosind tânărul Anatolie Curtev. În această biserică se slujea în limba română.

De-a lungul timpului, biserica a fost vandalizată de mai multe ori, iar enoriașii maltratați.

Părintele Curtev intenţionează să deschidă încă o biserică română, la Reni

La slujba de sfințire a bisericii au venit mai mulți preoți din Basarabia de Sud și România. Părintele Anatolie Curtev de la parohia orașului Reni, Ucraina, a anunţat că și el intenționează să ridice o biserică aparținând Mitropoliei Basarabiei. „Întâmpin obstacole în acest sens, fiindcă Mitropolia Rusă ne consideră drept rascolnici, și pretinde că nu am fi canonici. Deși în plan istoric, am putea spune că noi am fi canonici, deoarece Biserica Română a fost prima aici”, afirmă părintele Anatolie.

Un alt preot de la Reni, părintele Rean, care aparține Mitropoliei Ruse, este de părere că nu trebuie să fie un obstacol oficierea slujbei în limba română, din moment ce pe toți ne unește ritul ortodox și dragostea față de Hristos: „Noi credem într-o Biserică Ortodoxă Apostolică Unică. Orice nume ar avea, scopul este unul – să ne unim în jurul lui Hristos. Dacă avem dragoste față de Hristos, această dragoste trebuie să ne unească”.

40 de cazaci au vrut să zădărnicească sfinţirea bisericii din Hagi-Curda

Anatolie Cristea, părintele paroh de la biserica din Hagi-Curda, susţine că deși multe evenimente mai puțin creștine au avut loc în localitate, din cauza oficierii slujbei divine în limba română, acum, cu ocazia acestei sărbători, nu este cazul să le reamintim. „Ceea ce se întâmplă astăzi mă face să cred că astfel de lucruri nu se vor mai întâmpla. Uitați-vă câți reprezentanți ai organelor de forțe au venit de la Ismail și de la Odesa ca să asigure buna desfășurare a ceea ce se întâmplă aici!”, a subliniat părintele Anatolie.

Români stopați la frontieră

Sfințirea bisericii a decurs fără incidente. Circa douăzeci de milițieni, angajaţi ai forțelor speciale, se aflau în ziua de 16 iulie în apropiere de biserică. Unul dintre milițieni, pe nume Iurie, i-a spus părintelui Ioniță din Hâncești că la intrarea în sat au fost stopați circa 40 de cazaci care intenționau să zădărnicească sfințirea lăcașului.

Momente neplăcute au avut loc la vama Reni, unde două autocare cu studenți, profesori și reprezentanți ai ONG-urilor din România au fost reținuţi peste şase ore de vameșii ucraineni, interzicându-li-se participarea la sfințirea bisericii. Studenților li s-au cerut de trei ori pașapoartele pentru a fi verificate. Li s-a invocat lipsa electricității. Erau ba scoși afară, ba rugați să intre înapoi în autocar, iar în acest timp erau fotografiați de vameși. Circa 100 de români nu au reușit să participe la slujba de sfințire a bisericii românești.

17 iunie 2003 – enoriașii bisericii au fost bătuţi;

21 iulie 2003 – preotul a fost legat de o mașină şi amenințat că va fi târât până va muri;

6 iulie 2004 – ușa bisericii a fost spartă, mobilierul a fost distrus, icoanele și podeaua au fost stropite cu motorină, iar mașina părintelui Cristea incendiată;

9 mai 2005 – li s-a interzis enoriașilor să intre în cimitir, iar preotul a fost bătut;

9 aprilie 2006 – preotul a fost bătut de mai multe persoane neidentificate în gara din orașul Ismail.

Vadim VASILIU

The following two tabs change content below.