Biserica din OSB

Responsabilii raionali din construcţii ridică din umeri şi se scarpină la ceafă

incendiu_00849400

Kitsch sau nu, Biserica Mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Chiştelniţa, Teleneşti, a fost pentru o vreme mândria acestei localităţi. Arhimandritul acestui complex monahal a reconstruit lăcaşul din secolul XIX după mintea şi închipuirea lui şi cu ultimele materiale inovatoare ale domeniului construcţiei. Ca rezultat, lăcaşul la care a contribuit, în decurs de zece ani, credincioşii localităţii s-a făcut scrum într-o noapte. În plus, autorităţile locale au „constatat” (sic!) că acest lăcaş nu avea niciun act şi nicio autorizaţie de construcţie. Prin urmare, după spusele unui angajat al Ministerului Culturii, era o construcţie ilegală. Acum, când toată lumea este într-adevăr îndurerată de această dramă, mai ales localnicii, responsabilii raionali din construcţii ridică din umeri şi se scarpină la ceafă.

Biserica mănăstirii din Chiştelniţa a ars în noaptea de 29 aprilie spre 30 aprilie curent. Flăcările au mistuit aproape complet biserica acestui complex monahal. Tragedia e mare, mai ales pentru locuitorii care au strâns bănuţ cu bănuţ timp de zece ani de zile. A ars iconostasul recent instalat, care a costat circa jumătate de milion de lei. Dar cu iconostasul vechi, cel din secolul XIX, ce s-a întâmplat? A fost „renovat” şi el?

Şeful de la Situaţii Excepţionale din raionul Teleneşti, Ion Veşca, ne-a declarat că incendiul s-a produs totuşi ca rezultat al unui scurtcircuit. „Firele electrice erau adunate într-un loc şi, drept urmare, s-au încălzit şi au declanşat flăcările. Focul s-a răspândit repede din cauza plăcilor OSB puse pe pod şi pereţi, care urmau să fie acoperite cu tencuială. Podul era slab, deşi fusese turnat din beton. Clădirea era în reparaţie şi pagubele nu sunt aşa de mari (sic!)”, a estimat împăciuitor Veşca.

Construcţie ilegală

Mănăstirea nu a fost reconstruită conform unui proiect şi nu a avut autorizaţie de construcţie, certificat de urbanism, care trebuia să fie emise de către autorităţile publice locale, potrivit primarului satului Chiştelniţa, Constantin Ciobanu. „Responsabilă de construcţie este conducerea mănăstirii, care trebuia să obţină o serie de acte până la începerea reconstrucţiei lăcaşului, să înregistreze imobilul, să coordoneze lucrările cu Inspecţia de Stat în Construcţii ţi cu Inspectoratul Ecologic de Stat, precum şi cu cei de la Situaţii Excepţionale, „ca, în final, să obţină certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie de la primăria din sat. Din păcate, nu au fost respectate aceste condiţii, fapt ce denotă şi registrul de la primărie, unde poate fi verificată orice informaţie de acest gen. Aş vrea să subliniez că registrul cu privire la eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie l-am deschis eu acum patru ani, când am fost ales în funcţia de primar, deşi fostul primar a avut două mandate”, a remarcat Ciobanu.
Biserica este separată de stat

Constantin Ciobanu a adăugat că a descoperit recent că mănăstirea nu este înregistrată nici în Registrul Monumentelor de Stat, acolo fiind înregistrată doar Biserica „Sf. Nicolae” din aceeaşi localitate. „Pentru că voiam să ştim cum să o refacem. Să păstrăm exteriorul cel vechi”, a explicat conducătorul localităţii. De asemenea, acesta a menţionat că nici legislaţia privind înregistrarea terenurilor lăcaşelor nu este perfectă, deoarece acestea aparţin autorităţilor publice locale. Biserica a fost reconstruită greu, doar din donaţiile oamenilor. Primăria a ajutat doar la instalarea unei porţi, în valoare de circa 10000 de lei, la cimitir, care se află în aceeaşi curte.

Responsabilii raionali strâng din umeri

Arhitectul raionului Teleneşti, Marian Beiu, aflat în funcţie de circa patru ani de zile, nu ştie dacă a existat un proiect de construcţie. Şi nici inspectorul de stat în construcţii de la Teleneşti, Ion Rusuhan, nu are habar de felul în care a fost reconstruită biserica mănăstirii, deoarece „este în funcţie de jumătate de an”. Stareţul Serafim nu a putut să ne răspundă în baza căror acte a fost reconstruită biserica, deoarece nu se află în localitate, potrivit primarului interimar, Zinaida Lisu.
Lilia Meleca, director-adjunct al Gimnaziului din Chiştelniţa, ne-a relatat că lăcaşul incendiat a fost reconstruit cu ajutorul oamenilor. Slujbele au fost oficiate mereu, chiar şi în timpul lucrărilor. „Serviciul divin a fost săvârşit şi pe timp de iarnă. Oamenii se rugau pe ninsoare”, ne povesteşte femeia. Pe moment, credincioşii s-au mobilizat din nou şi au contribuit la curăţirea locului.

Nina Ermurache, locuitoare a satului, este una dintre femeile care merg la mănăstire. Despre arhimandritul Serafim, femeia are numai cuvinte de laudă. „E un om cu inimă mare. La noi, nu există taxe pentru înmormântări sau pentru alte servicii de cult. El nu este zgârcit şi nu are pentru cine strânge bani”, ne-a spus femeia în vârstă de 60 de ani. Nina Ermurache ne-a mai spus că arhimandritul Serafim nu a strâns niciodată bani, doar paracliserul Petru Stratulat a colectat de la săteni, „fiecare a dat cât l-a lăsat inima”, a precizat ea.

Primăria vrea să restabilească exteriorul vechi al lăcaşului

Potrivit şefului Direcţiei patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii, Sergius Ciocanu, mănăstirea din Chiştelniţa nu are statut de monument şi nu este o construcţie istorică, de aceea nu putea fi înregistrată în Registrul Monumentelor de Stat. „Prin urmare, ea nu cade sub incidenţa legislaţiei privind protejarea patrimoniului cultural. Ştiu că primăria intenţionează să restabilească imaginea istorică a lăcaşului, ceea ce a salutat ministerul”, ne-a declarat Ciocanu, care a fost la faţa locului.

El a mai specificat că nu există reguli speciale de reconstrucţie sau construcţie a lăcaşurilor sfinte pe teritoriul Republicii Moldova, însă „există nişte reguli generale de construcţie, care trebuie respectate. Şi dacă nu s-a respectat nimic, construcţia a fost una ilegală”.

The following two tabs change content below.